Fortificația medievală timpurie de la Zalău (cartier Ortelec) Cetate: structura și caracteristicile elementelor defensive
Situl arheologic este cunoscut în literatura de specialitate ca fortificația medievală timpurie (construită din lemn și pământ) de la Zalău (cartier Ortelec) Cetate/Dealul Bisericii. În anul 1980, P. Iambor a efectuat primele sondaje arheologice soldate cu identificarea prezenței unui cimitir de inhumație din perioada medievală timpurie. În anii 1996, 1998 și 2001, C. Cosma a sondat elementele defensive (valul și șanțul de pe laturile de vest și de est) ale fortificației.
Fig. 1. Localizarea fortificației de la Zalău (cartier Ortelec) Cetate în raport cu Poarta Meseșeană/Porta Mesesina (Arhiva foto a MJIA Zalău).
Recentele săpături arheologice (cu caracter preventiv) efectuate în anii 2022-2023 sunt cele mai extinse de până acum (4957, 89 mp cercetați) și au oferit cea mai mare cantitate de date științifice despre etapele de locuire umană din acest obiectiv arheologic. Deoarece, de la bun început, prin săpătura arheologică din 2022 și 2023 ne-am propus să nu afectăm caracteristicile terenului (ne referim aici la zona valului fortificației medievale timpurii de pe latura estică!), valul fortificației a fost sondat (și nu decopertat!) prin mai multe secțiuni arheologice, scopul acestora fiind studierea modului de construcție a elementelor defensive medievale timpurii.
Aceste secțiuni au oferit o serie de date importante referitoare la modul de ridicare a valului și a palisadei din lemn, date care au confirmat rezultatele obținute prin săpăturile arheologice anterioare. În momentul în care s-a început fortificarea platoului în perioada medievală timpurie, buza terasei a fost tăiată și îndreptată (cel puțin pe latura sa de E) pentru a constitui baza de pornire a valului defensiv. Palisada a fost amenajată în sistem de casete din lemn (urmele bârnelor și a gropilor de stâlpi fiind surprinse în secțiunile care au tăiat valul) umplute apoi cu straturi de pământ tasat (straturi surprinse, de asemenea, în profilele secțiunilor respective, trasate peste val).
Fig. 2. Zalău (cartier Ortelec) Cetate. Cercetările din anul 2022. Imagini cu urmele bârnelor din lemn utilizate la construirea valului/palisadei în sistem de casete (Arhiva foto a MJIA Zalău).
Numeroasele fortificații (din pământ și lemn) cercetate în Europa au arătat faptul că accesul într-o astfel de fortificație medievală timpurie (care avea una sau mai multe incinte) se făcea prin una sau mai multe porți, reprezentând de fapt întreruperi ale ductului valului defensiv. Poarta/porțile de acces erau întărite în mai multe moduri:
- cu un turn (plasat deasupra intrării)
- două turnuri (câte unul pe fiecare latură a porții).
Poarta de acces în fortificația de la Zalău (cartier Ortelec) Cetate a fost identificată și cercetată în anul 2022. Tot cu ocazia acestor cercetări a fost surprins și unul din turnurile porții. Turnul avea planimetrie rectangulară, baza acestuia fiind amenajată din lespezi (neprelucrate) de gresie de slabă calitate (clădite una peste alta și legate cu lut), iar elevația din lemn.
Fig. 3. Zalău (cartier Ortelec) Cetate. Cercetările din anul 2022. Imagini cu zona de acces în fortificație și cu baza unuia dintre turnurile ce flancau poarta (Arhiva foto a MJIA Zalău).
Tot din cercetările asupra fortificațiilor din Europa se cunoaște faptul că, pe ductul valului de pământ (în anumite puncte strategice) erau amenajate (în structura palisadei) turnuri de supraveghere/turnuri de rond care sporeau sistemul defensiv al fortificației. Un asemenea turn a fost descoperit și în fortificația de la Zalău (cartier Ortelec) Cetate, în anul 2023, în zona de sud-est a valului. Ca și turnul de poartă și acesta a avut planimetrie rectangulară cu baza amenajată din același tip de lespezi (neprelucrate) de gresie de slabă calitate (clădite una peste alta și legate cu lut), iar elevația din lemn. Nu excludem posibilitatea ca fortificația să fi fost dotată și cu alte turnuri de supraveghere/de rond, elemente defensive suplimentare care încă nu au fost identificate arheologic.
Fig. 4. Zalău (cartier Ortelec) Cetate. Cercetările din anul 2023. Imagini cu baza turnului de supraveghere/rond amplasat în zona de sud-est a ductului valului/palisadei (Arhiva foto a MJIA Zalău).
Fortificația de la Zalău (cartier Ortelec) Cetate (prin structura și caracteristicile elementelor componente) face parte din seria construcțiilor defensive medievale timpurii, ridicate/dezvoltate în diverse spații geografice și în variate medii culturale ori politice din Europa. Despre momentul construirii și durata de funcționare a acestei fortificații vom discuta într-un alt material dedicat chestiunilor de cronologie. Fără discuție, scopul/rolul acesteia a fost de a supraveghea/controla importanta cale de acces/trecere reprezentată de Poarta Meseșeană/Porta Mesesina.
Elementele de noutate privind cercetarea fortificațiilor medievale timpurii din spațiul transilvan este dat de faptul că, la Zalău (cartier Ortelec) Cetate avem:
- prima identificare arheologică a urmelor unui turn de supraveghere/de rond într-o fortificație construită din lemn și pământ.
- utilizarea lespezilor (neprelucrate) din gresie (legate cu pământ) în amenajarea fundațiilor (bazele celor două turnuri cercetate arheologic) unor elemente defensive care aveau elevația din lemn.
Trebuie remarcat faptul că Zalău (cartier Ortelec) Cetate este a treia fortificație din Depresiunea Silvaniei unde s-a reușit cercetarea zonei de acces (a porții), celelalte două fiind obiectivele de la Șimelu Silvaniei Observator și Zalău Valea Răchișorii/Pálvár. De asemenea, mai trebuie făcută precizarea că, pentru cercetarea fortificațiilor (construite din lemn și pământ) medievale timpurii din Transilvania, cele trei exemple din Depresiunea Silvaniei sunt singurele situații cunoscute (până acum) de investigare/surprindere arheologică a zonelor de acces/porților în astfel de obiective istorice!
Fig. 5. Imagini cu zonele de acces/porțile (surprinse/cercetate arheologic) în fortificațiile de la Șimleu Silvaniei Observator (A) și Zalău Valea Răchișorii/Pálvár (B) (Arhiva foto a MJIA Zalău).
Dan Băcueț-Crișan, cercetător științific
