Periplul scanărilor fotogrammetrice din cadrul proiectului AFCN “Monumente 3D. Documentarea digitală a patriomoniului imobil din Transilvania, Muntenia și Dobrogea” ne duce astăzi la Cetatea Báthory din Șimleul Silvaniei.
Miklós Báthori formează ramura de Șimleu a familiei, în a doua jumătate a secolului al XV-lea, moștenind pe ramură maternă o serie de proprietăți, de la familia Bánffi, în județele Crasna și Cluj.
Probabil în a doua jumătate a secolului al XV-lea cetatea de la Chinari să fi fost abandonată (1435?)-, motiv pentru care Miklós a trebuit să-și construiască o nouă reședință. Probabil acesta este motivul pentru construcția și mutarea reședinței la Șimleu Silvaniei (în actualul județ Sălaj). Prima mențiune a construcției datează din anul 1520.
Documentele confirmă ulterior această dată, ele făcând referire la o curie fortificată, denumită castellum. Transformarea renascentistă a fortificației se leagă de nepotul voievodului și regelui Poloniei, Báthory István (Ștefan Báthory), care poartă același nume. Din 1582, nepotul Báthory István (Ștefan Báthory) aduce zidari și cărămidari din Cluj-Napoca, iar în 1592 aduce cadre de geamuri, uși și șeminee realizate de pietrari din Cluj-Napoca.
După eliberarea Oradiei din 1690, rolul militar al localității Șimleu dispare treptat. Starea fortificației se degradează treptat, procesul fiind accelerat și de războiul dintre curuți și lobonți.
Din aripa vestică a cetății a rămas doar poarta exterioară și o parte a zidului. În partea de sud, au rămas două turnuri ale clădirilor interioare și două bastioane rectangulare ale cetății exterioare. Turnurile circulare au fost scanate de noi în cadrul proiectului, fiind dispoinibile în link-urile de mai jos:
Foto credit: Țara Silvaniei
–––––––––––––––––––––-
Parteneri: Institutul Național al Patrimoniului, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, Asociația Eurocentrica, Asociația ARHAIC.
Proiectul este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național.
AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
