Punctul în care au fost efectuate cercetările arheologice în anul 2022 se află amplasat la nord de orașul Șimleu Silvaniei, pe ,,Măgura Șimleului”, la cota maximă a acesteia de 597 m.
În anul 1978 regretatul arheolog Al. V. Matei executa, pe platoul central al ,,Măgurii”, o secţiune de verificare şi o serie de periegheze în zona întregului masiv, descoperind „fragmente ceramice lucrate cu mâna şi la roată” atribuite de autor epocii dacice. Începând cu anul 1994 au fost demarate, în acest punct, primele săpături arheologice sistematice de către un colectiv coordonat de regretatul dr. Mircea Rusu, de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca. Până în prezent au fost efectuate 15 campanii de săpături, iar suprafaţa cercetată este de peste 2000 mp. Pe parcursul acestor campanii au fost descoperite materiale ceramice sporadice din epoca pietrei și bronzul mijlociu. Cele mai consistente descoperiri aparțin epocii târzii a bronzului, epocii fierului, epocii dacice, dar și evului mediu timpuriu.
În anul 2022 cercetările arheologice de la Șimleu Silvaniei-Observator au continuat cu cea de-a 15-a campanie arheologică, la 28 de ani de la debutul acestora în anul 1994.
Pentru anul 2022 ne-am propus cercetarea, prin sondaj, a incintei nr. 5, în zona cea mai înaltă a acesteia, în ideea verificării situației arheologice din acest sector neinvestigat până acum.
Diagnosticul din anul precedent a oferit argumente potrivit cărora incinta 5 ar fi depozitara necropolei dacice aferente locuirii fortificate din incintele 1, 2, 3 și 4. O serie de piese dacice de vestimentație, din bronz și fier, arse secundar, au fost descoperite în acest sector în anul 2021.
În anul 2022 au fost săpate două suprafețe orientate aproximativ N-S în zona mai înaltă a incintei 5. Vremea a ținut cu noi, iar entuziasmul săpătorilor ne-a ajutat să terminăm cercetarea într-un timp record.
Cercetarea noastră a surprins o amenajare dacică a dealului pentru realizarea suprafețelor destinate depunerilor funerare. În S1 a fost surprins un singur complex arheologic (Cx2) care este o groapă de provizii din epoca fierului și urme de la o posibilă locuință din aceeași perioadă, nivelată însă secole mai târziu în epoca dacică.
A fost golit și un sfert din groapa de căutători de comori (Cx3), cât a fost surprins în cercetarea noastră, fiind descoperite fragmente ceramice rulate preistorice și un toporaș din bronz de tip celt în solul excavat acum 100 de ani. Descoperirea de senzație provine din suprafața S2 unde a fost identificat și conturat un mormânt dacic de incinerație cu dimensiunile de 1,4×1,0m depus pe o amenajare patrulateră, din sol gălbui tasat, cu colțurile rotunjite de 0,8×1,0m. Depunerea funerară conținea oase incinerate, fragmente de piese din fier (paftale?, umbo de scut?, elemente de harnașament – zăbale, piese de echipament militar – pinteni), bronz (verigi, colan) și argint (podoabe topite?) puternic arse secundar. Totodată au fost descoperite și piese netrecute prin foc, dar mai puține, printre care o superbă aplică.
Picuri din argint provenind, foarte probabil, de la podoabe arse secundar pe rugul funerar au fost descoperite în număr mare între m 7-8,5 ai suprafeței S1, sugerând prezența unui alt mormânt în proximitate.
Elemente privind comportamentul funerar la daci au mai fost descoperite în siturile dacice din Sălaj, dar cercetările nu s-au concretizat prin identificarea unor morminte intacte. Acestea fie au fost jefuite, fie răscolite sau nivelate de-a lungul timpului.
Cercetarea, derulată de Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău în cadrul programului ”Cetățile necunoscute ale Sălajului/Sacru și profan la dacii din nord-vestul României” a fost finanțată de către Consiliul Județean Sălaj.
Aceasta s-a derulat prin participarea unor pasionați de istorie din zonă și nu numai. Segmentul tânăr a fost majoritar și pentru acesta participarea pe șantier a constituit o adevărată lecție de istorie.
Dr. Horea Pop, cercetător științific
