Back to all Post

Tezaurul monetar de la Stârciu

Imagine de ansamblu a tezaurului de la Stârciu

În 26 martie 2021, dr. Horea Pop și dr. Emanoil Pripon, cercetători științifici la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău, ajutați de voluntarii Cristian Marincaș, Ciprian Vanci, Daniel Crețu, Mihai Trif, Teodor Taloș și Bogdan Pop, au efectuat un diagnostic arheologic pe versantul unui deal alăturat celui pe care se află urmele cetății dacice de la Stârciu, comuna Horoatu Crasnei, județul Sălaj.

Obiectivul cercetării a fost acela de a stabili contextul în care Cristian Marincaș, un pasionat de istorie din Zalău, a descoperit cu ajutorul detectorului de metale cinci monede romane republicane și imperiale pe care le-a predat Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național Sălaj și de a recupera posibilele monedele rămase în pământ.

Cercetarea arheologică s-a finalizat în aceeași zi cu descoperirea a încă 37 de monede scurse pe panta dealului dintr-un punct în care fuseseră îngropate cu aproape 2000 de ani în urmă.

Compus din 42 denari (36 denari republicani emiși între anii 152 î. Chr. – 32/31 î. Chr. și șase denari imperiali), tezaurul se încheie cu două monede emise în timpul împăratului Tiberius (14-37 d. Chr.), fiind, probabil, ascuns la asediul roman asupra cetății dacice din apropiere. După descoperire, monedele au trecut printr-un proces de restaurare-conservare, urmat apoi de identificarea pentru fiecare piesă a emitentului, locului și anului emiterii.

În anul 212 î. Chr., la Roma se instituie un nou sistem monetar bazat pe denar, o monedă standard din argint relativ pur, cu greutatea de patru grame și jumătate, ce va asigura 450 de ani de dominație economico-financiară.

În Dacia, denarii romani republicani apar din secolul II î. Chr., dar pătrunderea masivă a acestora la Dunărea de Jos nu s-a produs până în secolul I, undeva spre anii 60 î. Chr. Fenomenul a continuat însă până la sfârșitul Republicii și chiar după aceea, așa cum este și  cazul tezaurului de la Stârciu.

Cea mai veche monedă din tezaurul de la Stârciu a fost emisă în anul 152 î. Chr. la Roma de către magistratul Lucius Saufeius. Pe aversul monedei este redat capul cu cască al Romei, orientat spre dreapta, iar pe revers, Victoria în bigă spre dreapta, ținând căpăstrul în mâna stângă și biciul în dreapta; dedesubt, L. SAVF, iar în exergă ROMA.

 

Denar republican din tezaurul de la Stârciu, emis de L. Saufeius la Roma în anul 152 î. Chr.

Deși denarul a rămas ”coloana vertebrală a economiei romane” timp de aproape o jumătate de mileniu, puritatea și greutatea lui au variat în timp. După cum s-a menționat mai devreme, la introducerea sa în circulație, denarul conținea argint aproape pur și o greutate de 4,5 grame. Aceste valori au rămas destul de stabile pe tot parcursul perioadei republicane, cu excepția momentelor de conflict armat.

Un exemplu în acest sens sunt monedele bătute de Marcus Antonius în timpul războiului cu Octavian. Acestea aveau un diametru ceva mai mic, iar titlul argintului era considerabil mai scăzut. Tezaurul de la Stârciu conține nouă astfel de monede, cu numele diferitelor legiuni pentru care a fost emisă fiecare monedă. Aversul prezintă o galeră spre dreapta, având la proră un sceptru cu trese, deasupra ANT AVG, iar dedesubt III.VIR.R.P.C.; pe revers apare acvila între două stindarde și numele legiunii pentru care a fost emisă moneda: LEG X; Este remarcabil faptul că aceste monede au rămas în circulație timp de 200 de ani de la momentul emiterii.

Denar republican din tezaurul de la Stârciu, emis de Marcus Antonius într-o monetărie mobilă în anul 32/31 î. Chr.

Prima reformă monetară importantă a perioadei imperiale a avut loc în timpul lui Augustus (27 î. Chr. – 14 d. Chr.), cel care a redat denarului conținutul ridicat de argint. Tezaurul de la Stârciu conține patru monede emise de acest împărat, atât înainte de reforma monetară, cât și după.

Denar imperial din tezaurul de la Stârciu, emis de Augustus în anul 12 î. Chr., la Lugdunum (astăzi Lyon, Franța)

Monedele au avut un rol important în viața economică, politică și socială, ca mijloace de plată, dar și de propagandă, de răspândire a ideilor și mesajelor prin textele și imaginile de pe avers și revers. Tezaurul de la Stârciu conține câteva monede relevante în acest sens. Vă spunem în continuare ”povestea” din spatele imaginilor și a textelor prezente pe trei dintre emisiunile monetare din tezaur.

1)  În anul 55 î. Chr., magistratul roman Aulus Plautius a emis un denar ce prezintă pe avers capul zeiței Cybele purtând corona muralis. Pe reversul monedei se află un bărbat îngenuncheat lângă o cămilă, întinzându-i o ramură de măslin unui soldat roman. Legenda înscrisă pe revers este BACCHIVS IVDAEUS (Bacchius evreul). Reversul se referă probabil la capitularea unui conducător din orient, în cursul campaniilor lui Pompei, cel mai probabil Aristobul al II-lea, în calitate de Mare Preot al Iudeii. Moneda arată că Aulus Plautius și Senatul, fie l-au echivalat pe Iehova/Iahve cu Bacchus, fie au crezut că Aristobul al II-lea îl venera pe Bacchus. Totuși, se pare că Aristobul al II-lea l-a echivalat de fapt pe Bacchus cu Iehova/Iahve, așa cum lasă să se înțeleagă și scrierile lui Flavius Josephus, cartea biblică 2 Macabei și unele dovezi arheologice. Alți autori pledează pentru asimilarea de către romani a lui Iehova/Iahve cu Bachus (M. H. Crawford, Roman Republican Coinage, 1974, p. 454-455).

Denar republican din tezaurul de la Stârciu, emis de Aulus Plautilus în anul 55 î. Chr., la Roma

Această monedă face referire la episodul în care Aristobul al II-lea, fiul mai mic al lui Alexandru Ianneu, i-a adus în anul 63 î.Chr. lui Pompei o caravană de cămile încărcate cu aur, după ce acesta din urmă a intervenit de partea sa în războiul civil din 66-63 î. Chr.

La începutul războiului civil din Iudeea, în timp ce era în conflict cu fratele său mai mare (și conducătorul de drept) Hyrcanus, rebelul Aristobul al II-lea a reușit să trimită un mesager reprezentantului lui Pompei în Siria, generalul Marcus Aemilius Scaurus. Pretendentul evreu a promis 8.000 kg de argint (echivalentul a două milioane de denari), în schimbul ajutorului militar roman. În anul 63 î. Chr., Pompei a primit de la Aristobul un cadou impresionant: o viță-de-vie gigantică din aur de aproximativ 800 kg, care era așezată în fața ușilor de la intrarea în templul lui Solomon din Ierusalim și pe care Pompei a trimis-o mai apoi templului lui Jupiter din Roma. La scurt timp după aceea, Aristobul al II-lea este arestat și întemnițat la Roma, deoarece l-a acuzat pe Scaurus de însușirea cele două milioane de denari primiți în schimbul ajutorului militar roman.

 În anul 57 î. Chr., Aristobul al II-lea a evadat din Roma și s-a întors în Iudeea, unde a ridicat o nouă armată. A fost din nou învins, capturat și trimis la Roma la sfârșitul anului 56 sau începutul anului 55 î. Chr., unde a fost închis prin decret al Senatului.

Aulus Plautius, emitentul monedei, general sub conducerea lui Pompei în momentul primei arestări a lui Aristobul al II-lea, a profitat de acest eveniment de actualitate legându-și numele de cel al lui Pompei și de victoria încă proaspătă în memoria Senatului.

Aceasta este se pare cea mai veche monedă romană ce conține o referire explicită la intervenția Romei în treburile evreiești.

 

2)  În timpul campaniei împotriva lui Pompei, Iulius Caesar a emis o monedă cu zeița Venus pe avers și Eneas pe revers. Reversul acestei monede prezintă o scenă din Eneida lui Vergiliu. Enea este înfățișat purtându-și tatăl în brațe din orașul distrus Troia. Potrivit lui Vergiliu, Enea s-a stabilit în cele din urmă în Italia, iar descendenții lui, Romulus și Remus, au continuat să joace un rol cheie în întemeierea Romei.

Ca membru al dinastiei iuliene (care pretindea că își are descendența până la Romulus, Remus și Eneas), Cezar subliniază prin această emisiune monetară legătura sa cu fondatorii mitologici ai Romei și demonstrează, de fapt, dreptul său divin de a conduce.

Denar republican din tezaurul de la Stârciu, emis de Iulius Caesar în 47/46  î. Chr., în nordul Africii

  1. Tezaurul de la Stârciu se încheie cu două monede cunoscute în lumea colecționarilor și printre specialiști sub denumirea de ”tribute penny”, adică moneda pentru impozit.

Denar imperial (”tribute penny”) din tezaurul de la Stârciu, emis de Tiberius în perioada 14-37 d. Chr. la Lugdunum (astăzi Lyon, Franța)

 

 

Expresia aceasta face trimitere la episodul consemnat în Evanghelia după Matei la capitolul 22:16-21, în Evanghelia după Marcu la capitolul 12:13-17 și în Evanghelia după Luca la capitolul 20:22-25:

16Astfel, i-au trimis la el pe discipolii lor și pe unii membri ai partidului lui Irod să-i zică: „Învățătorule, știm că spui adevărul și predai calea lui Dumnezeu potrivit adevărului și că nu cauți aprobarea nimănui, deoarece nu te uiți la înfățișarea oamenilor. 17 Spune-ne deci: Ce crezi? Este permis să i se plătească impozit Cezarului sau nu?”. 18 Dar Isus, cunoscându-le răutatea, a zis: „De ce mă puneți la încercare, ipocriților? 19 Arătați-mi moneda pentru impozit”. Ei i-au adus un dinar. 20 Și el le-a zis: „Ale cui sunt chipul și inscripția aceasta?”. 21 Ei au zis: „Ale Cezarului”. Atunci el le-a spus: „Dați, așadar, Cezarului ce este al Cezarului, dar lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”. (Biblia-Traducerea lumii noi, 2019, p. 1475).

 Se crede că moneda arătată lui Isus atunci când a rostit celebra expresie: „Dați, așadar, Cezarului ce este al Cezarului, dar lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”, a fost un denar roman cu portretul lui Tiberius pe avers și Livia, ca personificare a păcii (Pax), pe revers.

De asemenea, s-a scris că moneda pentru plata impozitului ar putea fi la fel de bine, denarul lui Augustus cu Caius și Lucius pe revers sau oricare dintre monedele cu portretul suveranului emise de Iulius Cezar, Marcus Antonius ori Germanicus.

Totuși, negustorii de monede din prezent preferă să considere în continuare denarul lui Tiberius cu Livia pe tron, ca fiind ”tribute penny”, adică moneda folosită de Isus în discuția cu conaționalii săi pe tema achitării sau nu a impozitului către romani.

 

dr. Emanoil Pripon,

cercetător științific II,

numismatică și restaurare.

Add Your Comment

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău © 2022. All Rights Reserved
Politica de confidențialitate

X