Back to all Post

Tehnici vechi. Rețete actuale

Despre producerea gudronului de mesteacăn folosit în decorul vaselor neolitice

Suntem pe malul Barcăului, la ieșirea din defileul de la Marca, la Corău, o zonă care a plăcut tare mult oamenilor încă de acum 7500 de ani.  Fiind descoperite numeroase vase pictate cu o substanță de culoare neagră, a urmat logic întrebarea:  ce anume au folosit  olarii  vremurilor trecute pentru a  decora ceramica.

Nicolae Vlassa  presupune, încă din anii 70, utilizarea bitumului, pornind de la existența unor surse de păcură la  suprafață  în
zona Derna, Tătăraș (jud. Bihor).

Și așa a rămas zeci de ani pănă la realizarea unor analize mai aprofundate.

Mai apoi… a apărut gudronul de mesteacăn.

Jakucs János, Sándorné Kovács Judit , Identification of Middle Neolithic ceramics paintings from nort-eastern Hungary and north-western Romania by the means of Fourier Transformation Infrared Spectroscopy (FTIR).
In  Környezet – Ember – Kultúra: Az alkalmazott természettudományok és a régészet párbeszéde KREITER, A. – PETŐ, Á. – TUGYA, B. (SZERK.), 2012.

Sau

”Metoda analitică pe care am propus-o s-a dovedit foarte utilă pentru analiza stratului pictural de culoare neagră cu care este decorată ceramica neolitică din situl arheologic Porţ – Corău, precizând foarte bine compoziţia chimică a acestuia: un amestec de gudron de coajă de mesteacăn cu bitum natural, gudronul de coajă de mesteacăn fiind componentul preponderent
 POLIEXIA POPESCU, Aplicaţii ale metodelor spectrale de analiză în caracterizarea ceramicii arheologice pictate cu negru , SARGETIA SN. V (XLI), 2014, p. 433-446)

Ultimele analize au fost realizate în anul 2020, în acest moment așteptăm publicarea rezultatelor.

Dar ce este gudronul de mesteacăn?
De multe ori, mergând prin păduri, vedem recipiente legate de mesteceni pentru colectarea sevei, considerată a avea diverse calități terapeutice.

Trebuie făcută însă diferență între seva de mesteacăn obținută prin crestarea scoarței și grudronul de mesteacăn obținut prin ardere.

Acum știm că gudronul era utilizat, dar putem ști cum era obținut? Vorbim, totuși, de peste 7000 de ani în urmă

Foto: https://www.bzi.ro/seva-de-mesteacan

Obținerea gudronului de mesteacăn

  1. Aveţi nevoie de o cutie rotundă, metalică (din tablă), cât mai mare.
  2. Pe fundul cutiei, în centru, faceţi un orificiu.
  3. Tăiaţi scoarţa mesteacănului în șii care nu depășească înălţimea cutiei şi rulaţile bine. Scoarţa are tendinţa de a se desface, de aceea, pentru a uşura munca, legaţi fiecare sul de scoarţă. Continuaţi rularea straturilor de scoarţă şi puneţile unul lângă altul, în picioare, până ce se umple cutia.
  4. În spaţiile rămase goale, introduceţi bucăţele de scoarţă, până la umplerea completă a cutiei. Puneţi capacul.
  5. Săpaţi o groapă în pământ şi introduceţi în ea o altă cutie metalică, în care puneţi cutia cu sulurile de scoarţă. În primul recipient se va colecta gudronul, care se scurge prin orificiul făcut în cutia plină cu scoarţă de mesteacăn.
  6. Astupaţi groapa cu pământ, ca acopere complet cutiile şi ele nu se deplaseze. Deasupra, faceţi un foc. Când scoarţa din interiorul cutiei se va încălzi (la temperaturi foarte ridicate), va începe elimine gudronul sub formă de vapori. Aceşti vapori vor începe se condenseze în picături de gudron. Procesul de extracţie durează 5-6 ore. În tot acest timp, focul trebuie menţinut constant.
  7. După câteva ore, lăsaţi focul se stingă singur, treptat. Atenţie! După ce s-a stins complet, nu înlăturaţi de îndată pământul, ci mai lăsaţi o oră-două. Gudronul încins este uşor inflamabil şi, dacă focul nu s-a stins foarte bine, există riscul de a lua foc.
  8. În cutia de jos veţi obţine gudronul. Din aproximativ un kilogram de scoarţă se pot extrage circa 200 de mililitri de gudron.

”Pentru obţinerea unei cantităţi mai mari de dohot  se folosea o instalaţie formată din două oale de lut, suprapuse, lipite cu lut. Oala superioară era mai mare şi avea o gaură la fund, în care se monta o ţeavă de lemn. Se săpa o groapă în care se punea oala inferioară, iar în oala superioară se punea scoarţă de mesteacăn (curăţată de foiţa albă de deasupra) şi se acoperea cu un capac, lipindu-se şi acesta cu lut. În jurul oalei cu scoarţă se făcea foc, iar căldura făcea ca mâzga din scoarţă să se scurgă în oala de jos. 
După cum spune Pliniu cel Bătrân, în Istoria Naturală „lemnul este despicat în bucăţi subţiri şi este pus în cuptor unde este încălzit, înconjurându-l cu foc de toate părţile. Cel dintâi lichid curge ca apa printr-un canal, care, în Lyria, se numeşte cedrium, are atâta putere încât, în Egipt, se întrebuinţează ca unsoare la conservarea cadavrelor. Răşina care vine după aceea, mai groasă, constituie catranul propriu-zis”.

Notă: dohot= gudron de mesteacăn

Ioan ToşaBozăritul şi dohotărituldouă industrii ţărăneşti dispărute Al XVIII-lea  Seminar Naţional de Etnoarheologie, 2005

Ne apropiem, dar sunt încă mii de ani... Putem să găsim urme ale acestei rețete în trecut? Ce ar putea rămâne? Gudronul, recipientul și, bineînțeles, vasul pictat care este dovada utilizării.

O mică dovadă…  Pare veridic?
Un vas din perioada timpurie a epocii bronzului, (evident nu cel din metal!) după Jakucs János, Sándorné Kovács Judit , Identification of Middle Neolithic ceramics paintings from nort-eastern Hungary and north-western Romania by the means of Fourier Transformation Infrared Spectroscopy (FTIR)
 

Evident, nu avem metoda  exactă a obținerii gudronului în neolitic, dar poate ceea ce noi am considerat în urmă cu câțiva ani, când am descoperit la Porț o zonă de cuptoare, ca fiind cuptoare de ars ceramică, să fi fost utilizate și pentru obținerea gudronului.

Este adevărat că și în cercetările noastre am descoperit funduri de vase ceramice găurite, dar în lipsa urmelor de gudron nu avem dovada utilizăriilor  lor în acest scop.

Dar… având în vedere vechimea utilizării gudronului, modul de obținere nu putea fi mult diferit.

Și chiar dacă avem azi gudron în sticluță…  putem și încerca să îl obținem cu tehnici vechi, actuale încă.

Dar, atenție la copaci!

 

Dr. Sanda Băcueț-Crișan, arheolog

Add Your Comment

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău © 2020. All Rights Reserved
Politica de confidențialitate

X