Back to all Post

Simpozioanele de creaţie artistic-plastică. Proiecte viabile pentru artişti plastici

Judeţul Sălaj nu duce lipsă de simpozioane creative, acestea fiind – unele – proiecte ce durează de zeci de ani, altele aflate la început de drum sau cu o istorie nu prea lungă deocamdată. Cert este că unul dintre proiectele ce au fost concepute pentru a sprijini actul creativ artistic-plastic este acel format de simpozion tip tabără pentru artişti, unde se întâlnesc mai multe generaţii şi artişti cu viziuni diferite, având loc dezbateri informale sau mese rotunde pe teme actuale legate de creaţia artistică, de relaţia cu publicul “consumator” sau medierea diferitelor instituţii în domeniul receptării artei la nivel social. Dar, totuşi, cel mai important în aceste proiecte este demersul creativ susţinut zilnic, desfăşurat în general în două etape ale zilei: înainte şi după-masă. Necesitatea condiţiilor de atelier poate fi rezolvată în sistem improvizat sau înlocuit cu alte spaţii disponibile asigurate de către organizatori, în general existând practica creaţiei în aer liber, aceasta presupunând doar o situaţie de prezenţă în peisaj sau în mediul rural unde se desfăşoară proiectul.

Simpozioanele de creaţie artistic-plastice de obicei prezintă la final (în locaţii nu totdeauna corespunzătoare) o expoziţie din lucrările de artă realizate, acestea fiind susţinute mai târziu şi în galerii de artă, la muzee de artă şi cuprinse în cataloage de expoziţie sau alte forme de publicare online.  

Taberele de creaţie plastică care funcţionează în Sălaj sunt: Tabăra de la Jebucu – aflată la ediţia a 26-a, Tabăra de la Petrindu – având deja 20 de ediţii, Simpozionul Arta în Grădină de la Jibou a fost susţinut între 2012-2019, Simpozionul de creaţie artistic-plastică de la Stana între anii 2016-2021, iar cel de la Şamşud între anii 2018-2021. Proiectul Ipp Art a fost susţinut în mai multe comune sălăjene între 1997-2013, respectiv proiectul V-Part din Vârşolţ-Pericei, care a avut două ediţii în 2013 și 2014.

O caracteristică aparte a acestor simpozioane este faptul că participanţii donează lucrări de artă create în aceste tabere, lucrări ce ajung să formeze colecţii importante pentru organizatorii şi operatorii culturali finanţatori ai acestor proiecte. 

Ne focusăm asupra a două dintre simpozioanele creative sălăjene, cel de la Jebucu, acesta fiind cel care funcţionează de cel mai mult timp, respectiv asupra celui de la Stana, acesta fiind organizat de muzeul nostru.

Tabăra de creație de la JEBUCU împlinește douăzeci și şase de ani. Inițiativa organizării îi aparține pictoriței Essig Kacsó Klára din Cluj-Napoca. Posibilitatea organizării unei astfel de tabere la Centrul de plasament al bisericii reformate a apărut în timpul activității doamnei Essig ca profesor de desen în zona Jebucului. Condiţiile locale de nivel vizual-estetic și spiritual păreau deosebit de ofertante pentru un proiect artistic: la Jebucu, un sat mic din Țara Călatei, s-a conservat bine specificul arhitecturii tradiționale, portul popular local este deosebit de bogat, peisajul împrejurimilor fiind foarte sugestiv. Totodată, mai trăieşte atitudinea conservatoare a comunității în raportarea sa la tradiția populară. Aceste aspecte au marcat de la bun început, oarecum au și îngrădit, posibilitățile de abordare artistică ale temelor vizuale, oferind mai mult pretext de creație artiștilor care lucrează în viziuni figurativiste/tradiționaliste şi mai puţin celor cu tendinţe moderniste.

Pe lângă activitatea pictorilor, graficienilor, textiliștilor, sculptorilor, ceramiștilor, se derulează la Jebucu de opt ani și un proiect fotografic condus până anul trecut de fotograful Essig József. Activitatea celor două echipe se desfășoară simultan, tabăra fiind deschisă de expoziția foto realizată din materialul anului precedent, iar operele de artă plastică a anului curent sunt prezentate la finalul fiecărei tabere. Selecțiile cuprinse în materialele expozițiilor au ajuns pe parcursul anilor de la Jebucu la Cluj-Napoca, Zalău, Rodna Veche, Sovata, Târgu Mureș, Oradea, Sfântu Gheorghe, Huedin, Bonțida, Pécs, Debrețin, Seghedin și Budapesta.

Ca documentare a produsului artistic de la Jebucu, au apărut în ultimii ani două albume ce cuprind cele mai reprezentative opere ale artiştilor care au activat la simpozioanele de aici.

Foto credit: MÉSZÁROS ÖDÖN și LÁSZLÓ DÁNIEL

STANA este localitatea unde Károly Kós, arhitectul, graficianul, scriitorul şi omul politic, dar şi profesor universitar, şi-a construit casa în stilul tradiţionalist transilvan, cunoscută ca fiind Cetatea Corbului. Loc de peregrinaj cultural, casa lui Kós din Stana a contribuit la promovarea turistică a zonei, satul devenind recent o localitate cu un potenţial ridicat de servicii turistice hoteliere. Zona mai retrasă, din afara localităţii, unde trăia marele arhitect, este de şase ani locaţia simpozionului de creaţie artistic-plastică susţinut de muzeul nostru, derulat în incinta casei Szentimrei, proiectată în 1925 tot de către Károly Kós.

Activitatea artistică se desfăşoară aici cu precădere în natură, tema preferată fiind peisajul, abordat în viziunea proprie a fiecărui artist participant, de la impresionism la expresionism, fauvism chiar, şi unele accente abastracţioniste sau suprarealiste, realizate în tehnici clasice picturale (ulei, acrilic, acuarelă), tehnici grafice (tuş, creion, linogravură), dar şi în imagine foto-video, precum şi în tehnica sculpturii în lemn şi tehnici mixte.

Expoziţiile ce cuprind materialul artistic realizat pe durata simpozionului au fost susţinute în anii precedenţi în cadrul Muza Fest la Zalău şi în galerii de artă din Cluj-Napoca.

Foto credit: MÉSZÁROS ÖDÖN și LÁSZLÓ DÁNIEL

Add Your Comment

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău © 2020. All Rights Reserved
Politica de confidențialitate

X