Silviu Papiriu Pop s-a născut în anul 1895 în localitatea Ţăud, comitatul Cluj, într-o familie de intelectuali. În anul 1908 urmează cursurile Școlii de Agricultură din Şimleu Silvaniei, comitatul Sălaj. După absolvirea școlii, își va dedica toată viața celor două pasiuni: pomicultura și colecționarea obiectelor arheologice.
Silviu Papiriu Pop și-a descoperit pasiunea pentru colecționare încă din tinerețe. În anul 1912, la vârsta de 17 ani, a remarcat în vitrina unui bijutier din Șimleu Silvaniei unsprezece monede antice din argint (2 drahme de Dyrrhachium, 2 drahme de Apollonia și 7 denari romani republicani). La insistențele sale, monedele îi sunt cumpărate de către bunicul său, protopop în Pericei. Acesta a fost doar începutul unei lungi perioade de timp – aproximativ 50 de ani, în care Silviu Papiriu Pop a adunat peste 4000 de obiecte arheologice și documente istorice.
În anul 1926 Silviu Papiriu Pop se stabilește în Buciumi, județul Sălaj. Aici se află ruinele unui castru roman, astfel că, obiectele arheologice descoperite de către localnici cu ocazia lucrărilor agricole, ajung în colecția sa.
Colecția lui Silviu Papiriu Pop era structurată pe trei domenii: arheologie (din neolitic până în Evul Mediu), carte veche/documente și numismatică.
Timp de aproape 15 ani de la înființarea Muzeului Județean de Istorie și Artă din Zalău, colecția de numismatică antică a fost formată în special din monede cumpărate de la locuitorii din satele Moigrad și Jac (în hotarele cărora se află ruinele anticului Porolissum) și din câteva donații sau achiziții de la persoane particulare. La acestea s-au adăugat câteva zeci de monede descoperite în timpul celor trei campanii de cercetări arheologice din castrul auxiliar de la Buciumi.
În anul 1966, patrimoniul Muzeului Județean de Istorie și Artă din Zalău a înregistrat o creștere spectaculoasă (1214 piese), prin donarea unei părți din colecția de obiecte istorice și arheologice, inclusiv colecția de monede monede antice, medievale și moderne (462 piese), a lui Silviu Papiriu Pop. În următorii ani (1974 și 1977), alte 1628 de piese din această colecție vor îmbogăți patrimoniul istorico-documentar al muzeului din Zalău.
Asemenea multor colecționari ai vremii, pe lângă monede, Silviu Papiriu Pop achiziționează și alte artefacte, în special de epocă romană. Remarcabile sunt materialele epigrafice și alte categorii de materiale arheologice din metal și ceramică recuperate de la locuitorii satelor Jac (la sud de Porolissum), Moigrad și Buciumi. Amintim aici un altar votiv achiziționat în anul 1917 de la un țăran din Jac și un altorelief cu Aesculap și Hygia, cumpărat în anul 1957 de la niște copii care-l târau prin praful drumului, în aceiași localitate.
De asemenea, merită amintită o inscripție onorifică descoperită cu ocazia lucrărilor agricole, în castrul de la Buciumi, la cca. 40 de metri de poarta de vest, salvată de către “vrednicul colecționar”, așa cum se exprima prof. Nicolae Gudea, și datorită căreia a putut fi clarificat numele unității militarea care a staționat aici. Lista poate continua cu materiale tegulare ștampilate, opaițe, vase ceramice, geme (pietre de inel), arme etc.
După stabilirea la Buciumi (1926), Silviu Papiriu Pop își intensifică activitatea de identificare și achiziționare de monede, deplasându-se în zonele cu potențial arheologic, pentru completarea colecției sale. Astfel, achiziționează monede descoperite de locuitorii satelor Jac, Moigrad (pe teritoriul acestor sate se află ruinele anticului Porolissum), Românași (Largiana) și Hida.
Cunoscător a trei limbi (română, maghiară, germană), autodidact de excepție, Silviu Papiriu Pop s-a dovedit a fi și un numismat profesionist, nu doar un colecționar pasionat. Pentru fiecare monedă cumpărată întocmește o fișă în care consemnează tipul monetar, materialul din care a fost realizată, emitentul, starea de conservare și descrierea exactă a aversului și reversului. Silviu Papiriu Pop are marele merit de fi consemnat locul de proveniență a fiecărei monede cumpărate. În felul acesta colecția sa are nu doar valoare intrinsecă (materială), ci și valoare documentară și istorică.
Spre exemplu, în anul 1959 a cumpărat din satul Jac o tetradrahmă dacică de argint. Pe plicul monedei scrie situl arheologic unde a fost descoperită moneda (Porolissum), epoca în care a fost emisă (monedă dacică) și data emiterii (sec. III-II î. Chr./cca. 220 î.e.n.). În interiorul plicului se află completată fișa monedei cu specificarea toponimului (locul exact al descoperirii-Citera, satul Jac), descrierea piesei avers-revers, tipul monetar (tetradrahmă), materialul (argint), greutatea (14,60 gr.), determinatorul după care a identificat piesa (Pink) și data achiziției: iunie 1959. Acest fapt este valabil în cazul tuturor monedelor cumpărate din zone cu potențial arheologic cunoscut.
Tetradrahmă dacică descoperită la Jac în 1959.
Fișele pentru monedele romane republicane conțin de asemenea numele emitentului, datarea și locul descoperirii (spre exemplu: Moigrad, în hotarul spre Porolissum-Pomet în hotar, aflată de un copil). În continuare, pe fișă se regăsește descrierea avers-revers, conform determinatoarelor de specialitate, greutatea, diametrul și axa monedei.
Aceleași aspecte sunt valabile și în cazul monedelor romane imperiale. Spre exemplu, fișa unui denar imperial descoperit la Buciumi conține numărul de inventar: 95, locul descoperirii: B(uciumi), tipul monetar: d(enar), materialul: A(rgint), starea de conservare: c(onservare) b(ună), legenda aversului: Imp Traiano Avg Germ Dac P M Tr P, descrierea aversului: B(ust) l(aureat) spre d(reapta), legenda reversului: Cos V P P S P Q R Optimo Princ, descrierea reversului: O div(initate) în picioare, spre stânga, ține o floare (?) și lângă ea un struț, diametrul: 17 (mm) și axa monedei redate sub forma unei săgeți la ora 1,00, în sensul rotirii acelor de ceasornic.
Silviu Papiriu Pop face și observații de natură tehnică asupra unor monede. În cazul unui denar subaerat descoperit la Românași (Largiana), consemnează materialul din care este confecționat (alamă) și specifică faptul că este un denar subaerat (fals de epocă).
Silviu Papiriu Pop și-a completat colecția numismatică și prin achiziționarea unor monede din magazine specializate sau de la alți colecționari. În cazul acestora, colecționarul a notat pe fișa fiecărei monede proveniența piesei: din comerț. În cazul unei tetradrahme thassiene cumpărate din comerț atunci când o publică, Eugen Chirilă, scrie că a fost descoperită în împrejurimile orașului Cluj. Această informație a primit-o probabil, chiar de la Silviu Papiriu Pop, în perioada în care Eugen Chirilă împreună cu alți cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de Istorie și Arheologie din Cluj, Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj și Muzeul din Zalău, efectuau cercetări arheologice la castrul de la Buciumi.
Tetradrahmă Thasos și follis Ioan I Tzimiskes. Pe fișele pieselor este specificată proveniența: din comerț.
Datorită exactității și rigurozității cu care a consemnat datele despre descoperirile monetare din colecția sa, toate monografiile sitului de la Buciumi, mai vechi sau mai noi, alături de cele de la Porolissum, includ și monedele din colecția Silviu Papiriu Pop.
Pe lângă valoarea documentar-istorică, multe dintre monedele din colecția Silviu Papiriu Pop au și valoare numismatică datorită stării excepționale de păstrare și a faptului că reputatul colecționar nu a intervenit asupra pieselor, păstrând astfel patina timpului (patină nobilă, acel strat compact de produşi de coroziune stabili, ce oferă protecţie, înfrumuseţează monedele şi le sporește valoarea).
Silviu Papiriu Pop are meritul incontestabil de a fi adunat, cu mari eforturi și sacrificii financiare, piese arheologice, epigrafice și numismatice de pe cuprinsul județului Sălaj și nu numai, salvându-le astfel de la dispariție sau distrugere.
Dr. Emanoil Pripon – cercetător științific II
numismatică și restaurare