ION IRIMESCU, sculptor român reprezentativ pentru arta modernă de secol XX din România, deținător al titlului de maestru emerit al artei, distins cu numeroase premii, profesor universitar la Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu” din București și președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România (1978-1990), întruchipează în arta sa moștenirile clasicismului sculptural european întrețesut în mod organic cu expresionismul modernist al viziunii lui Paciurea și tradiționalismul românesc moștenit din arta populară. Opera sa prezintă totodată cuceririle simbolismului esențializator al artei lui Brâncuși în esențializarea formei, poetica și simbolistica stilizării expresive. Sculpturile lui Irimescu destinate spațiului exterior și pentru expunere în interior sunt realizate din diverse materiale, în special bronz, dar și piatră sau ipsos. Muzeul din Zalău deține trei opere sculpturale ale acestuia: un bust, un portret și un nud, ce redau viziunea mai clasicizantă-realistică a artistului.

Bănățean de origine, maestrul emerit al artei, ROMULUS LADEA (cunoscut și ca ROMUL LADEA) este unul dintre marii maeștri ai sculpturii moderne din România. După studii preliminare susținute la Timișoara a participat o scurtă vreme la cursurile de la colonia de pictori din Baia Mare, urmând și cursurile de la Academia Julian din Paris unde frecventează pentru scurt timp și atelierul lui Brâncuși. Întors în țară va fi profesor de sculptură la Școala Belle-Arte din Cluj-Napoca, profesor și rector la Școala de Arte Frumoase din Timișoara și profesor la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca; în 1965 a fost numit președintele Filialei Uniunii Artiștilor Plastici din Cluj-Napoca. Lucrările monumentale semnate de el sunt: A.D. Xenopol, Avram Iancu, Damaschin Bojincă, Zaharia Bârsan, Monumentul Școala ardeleană ( Petru Maior, S. Micu-Klein, Gheorghe Șincai) și bustul lui Horea  în Cluj-Napoca.

Sculptorul clujean IOAN RUSU este  absolvent al Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, având o activitate lungă ca și profesor de sculptură la Liceul de Arte „Romul Ladea” din Cluj-Napoca. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, a susținut o bogată activitate artistică în cadrul unor simpozioane de creație din țară și străinătate, respectiv expoziții personale și de grup. A obținut Medalia de Aur la Bienala de Sculptură „Dantesca”, ediția a IX-a din Ravenna, Italia (medalie de grup pentru cea mai bună participare românească). „Drumul străbătut, cel al unei jumătăți de carieră, e presărat de oameni, chipuri emblematice și eroi, dar și ,,eroi” emblematici ai ființei, chipuri de copii, corpuri febrile de adolescente, maternități vivante, un popor de personaje care au o dimensiune comună: exprimă sentimentele benigne ale vârstelor, puritatea, ingenuitatea, încrederea, solemnitatea, îndrăzneală și aventura tinereții-fiecare dintre acestea, forme vii prin care se manifestă viața omului”. (Radu Vasile, critic de artă)

VICTOR GAGA este descendentul unei familii sălăjene din Pria, tatăl lui fiind unul din membrii delegației participante la Marea Unire. Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, Gaga se remarcă printr-o activitate deosebit de prolifică atât ca profesor cât și ca artist plastic. A predat la Liceul de Artă Plastică din Timișoara, a fost membru și apoi președinte al filialei Uniunii Artiștilor Plastici din Timișoara, iar în perioada 1960 – 1974 lector de Sculptură și Anatomie Artistică la Institutul Pedagogic de Arte Plastice, Universitatea Timișoara și membru al Senatului Uniunii Artiștilor Plastici din România. A susținut mai multe expoziții personale în marile orașe din țară și din străinătate (Ungaria, Germania, Elveția), participând la expoziții de grup locale și din străinătate (Iugoslavia, Rusia, Italia, Elveția, Polonia, Austria, Bulgaria, Japonia, Olanda, Norvegia). De numele lui se leagă multe dintre monumentele realizate înainte și după 1989, cum este cel de la Guruslău ridicat în cinstea lui Mihai Viteazul. Printre multiplele distincții și premii, lui Victor Gaga i s-a conferit titlul de cetățean de onoare al municipiului Zalău pentru contribuția deosebită avută la promovarea operei artistice contemporane românești. “[Gaga] practică o sculptură ale cărei morfologii se situează între abstracție și referința etnografică, antropomorfă și, sporadic, la alte arii culturale. Formele sunt clare și se înscriu într-un demers constructiv. Apartenența la linia deschisă de Brâncuși este declarată, fie prin regimul formei, fie prin aluzie directă la modul de abstractizare și la câmpul semnificațiilor și resurselor”. – remarcă criticul de artă Alexandra Titu (sculpture.ro).

AUREL TEREC, sculptor și profesor clujean, practică cu predilecție sculptura în lemn și piatră, cultivând teme mitologice, religioase sau general simbolice. Născut la Turda, a absolvit  Institutului de Arte Plastice din Cluj-Napoca, avându-l profesor pe Romul Ladea. Ajunge apoi  conferențiar la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. Activitatea sa artistică are și referințe sălăjene în cazul unor lucrări publice: Complexul monumental ,,Fântâna lui Simion Bărnuțiu” de la Sânmihaiul Almașului (1978), Monumentul Martirilor (1983).   A realizat și o serie de lucrări publice: Mihai Viteazul, relief, Arhivele Statului – Cluj-Napoca (1981); Monumentul Martirilor Revoluției de la 1989 – Cluj-Napoca, 1993; monument funerar Constantin și Hadrian Daicoviciu – Cluj-Napoca, 1994; Teodor Murășanu – Colegiul Național Mihai Viteazu, Turda, 1995; Papa Ioan Paul al II-lea – Cluj-Napoca, 2001.

AUREL CONTRAȘ, sculptor de origine sălăjeană (Meseșenii de Sus), absolvent de sculptură în 1973 la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din București în clasa profesorului Mircea Spătaru, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, susține o activitate artistică profund marcată de “orizontul lumii tradiționale, în care universul material și cel spiritual, departe de a fi în opoziție, se întrepătrund și coabitează până la contopirea deplină, conturând un tot unitar și indestructibil … Pentru a fi în armonie cu pământul și cerul, această existență nu-și poate permite nicio derogare de la marele ceremonial al Creației, al lucrării lui Dumnezeu” (Pavel Șușară, 2012). Județul natal, Sălajul deține mai multe opere ale artistului, lucrările monumentale,  (bust) Gheorghe Șincai – Zalău, Simion Bărnuțiu (bust) – Șimleu Silvaniei, Cavaler (piatră), Popasul Romanilor, Zalău; În 2001 i s-a oferit Diploma de „Cetățean de Onoare al Municipiului Zalău”, în semn de prețuire a activității sale artistice.

Absolvent al Academiei de Belle-Arte, București, EMIL MEREANU a fost membru al grupărilor artistice TA și Grupului Luchian-Paciurea. Ca artist “debutează la sfârșitul deceniului al patrulea într-un moment în care sculptura românească, cantonată într-un realism clasicizant, fie el și de bună calitate, își caută prin tânăra generație, noi drumuri … În portrete imprimă expresie și vigoare, printr-un modelaj sintetic, rezumativ. Sculptează compoziții cu intenții de simbolizare. După anii ’70, preferă tot mai mult să imprime volumului valoare decorativă ceea ce înseamnă totodată și o desprindere de mai vechile opțiuni acuzat realiste. În anii ’80 tendința spre eleganța decorativă a torsurilor și figurii umane esențializate, pentru care sculptorul preferă materialele nobile – marmura și bronzul, devine dominantă” (Dicționarul sculptorilor din România. Secolele XIX-XX, vol. II).