Conform vechiului calendar roman, 1 martie era prima zi din an, moment în care se marca „Matronalia” – o sărbătoare consacrată lui Marte, zeul războiului, al forţelor naturii, al primăverii şi al agriculturii.
La origini, obiceiul mărţişorului era legat de reînnoirea naturii cu ocazia venirii primăverii, fiind larg răspândit ulterior în spaţiul balcanic. În timp, tradiţia de mărţişor a primit şi alte conotaţii, legate de optimism şi credinţă.
Forma mărţişorului e evoluat în timp, dacă la origini era simbolizat printr-o monedă de aur sau argint – la care se ataşa o sfoară împletită din fire albe şi roşii sau albe şi negre, mai târziu a apărut sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu înşirate pe o aţă, pentru ca în vremurile noastre el să fie reprezentat de mărgelele colorate, ceramică ori flori.
Tot mărţişor este numit şi şnurul bicolor, alb-roşu, de care se agaţă diferitele figurine, simbolizând şi lupta contrastelor – noaptea cu ziua, viaţa cu moartea, boala cu sănătatea, iarna cu vara.
La origini, mărţişorul era purtat de persoanele sensibile – copii sau fete tinere, pentru a atrage norocul şi fericirea.
Există tradiţii diferite legate de mărţişor:
- în unele locuri fetele purtau mărțișorul 12 zile, după care era atârnat de un copac;
- mărţişoarele sunt agăţate la uşi, ferestre sau chiar de coarnele animalelor domestice, porivit credinţei că astfel sunt alungate duhurile rele;
- în alte locuri există credinţa că oamenii devin mai sănătoşi şi mai frumoşi dacă se spală cu apă proaspătă de ploaie în această zi.
Tot în ziua de 1 martie există la noi şi tradiţia „babelor”: fiecare persoană de sex feminin îşi alege o zi între 1 şi 9 martie, corespunzătoare legendei babei Dochia care a urcat timp de 9 zile şi 9 nopţi cu oile pe munte, fiind îmbrăcată cu 9 cojoace, finalul legendei povestind despre faptul că Dochia moare îngheţată, împreună cu turma ei, din cauza unui ger năprasnic. Conform tradiţiei, aşa cum este vremea în ziua în care este aleasă baba, astfel vor fi şi doamnele şi domnişoarele: liniştite şi frumoase sau supărate şi urâte.
În unele zone din ţară predomină superstiţia conform căreia Baba Dochia va trimite gerul înapoi dacă de 1 martie au loc diferite activităţi gospodăreşti, tocmai din acest motiv femeile nu spală şi nu dau cu mătura, ci pregătesc doar bucatele pentru masă.
Înţelepciunea populară mai arată că purtătoarele mărţişoarelor sunt ferite să fie arse de soare pe timpul verii, vor fi sănătoase şi frumoase ca florile primăverii, vor fi plăcute şi drăgăstoase, bogate şi norocoase, ferite de boli şi deochi.
”Când eram mică de 1 martie să făce din mătase alb și roșu, să lega așe ca on cerculeț, ca on bănuț rotund și să ticlăze cu ticlăzău să fie presat, ala era mărțișorul la prunci. La mnei să pune ciucalău roșu în ureche când să dădeu drumu în pășune, ca să nu-i dioată” – Perșe Lucica, Motiș.
Olimpia Mureșan, muzeograf
