În satele din Sălaj, de Rusalii, după slujba de la biserică, toți credincioșii, împreună cu preotul, merg pe hotar unde, după ce se sfințește apa, se sfințesc holdele. Credincioșii își duc acasă în ”canceauă” apă sfințită și stropesc în gospodărie și prin grădini. Tot de Rusalii, se împodobesc porțile caselor cu flori de tei.
”De Rusalii să pune frunză de tei la porți. După ce să ieșe la biserică să ieșe la țarină cu norodu, cu prapori, la sfințât de spice de grâu și să sfințește apa. Apoi să mere la fiecare răstignire și să sfințește. Atunci să rogă popa acolo la holdă pentru recolte, să fie ferite de gheață și de lighioane” – Moise Gheorghe, Cosniciu de Sus.
”La Rusalii să ieşe la ţarină unde era grău , da unde să hie şi apa. Înt-on an, eram de 18 ani şi în tătă săptămâna Rusaliilor o ploat, era iosag mult şi am ieşit la apă cu vacile şi on bătrân o zâs: amu aşe îi vremea că o ploat mult şi îi tină şi nu putem mere la ţarină, da să ştiţi di la mine că altă dată când a fi timp frumos să ieşiţi la apă unde-i holda şi unde ieste apă lângă holdă; să sfinţe şi holda da şi apa. Mereu feciorii cu praporii şi tăt satu, în capătu satului din sus sau în capătu satului din jos că hotaru o fost împărţât în trei părţi. : înt-on an era holdă din sus de sat, în alt an din jos de sat şi inimaş unde ducem oile şi vitele. Apa o aducem acasă, mai dădem la animale, la păsări” – Țico Ana, Ruginoasa.
”La noi la Plopiș să ieșe la țarină. Înainte ne ducem apă de acasă, da amu ieste on ciubăr acolo și o sfințește părintele și spice sfințâte ne aducem. Să mere la holdă de grău cu norod, cu crucea, cu prapori. La portă să pune tier” – Laslou Viorica, Plopiș.
”La Rusalii să iasă la holdă și cu apa care să sfințește să aduce acasă și să sfințăsc grădinile. A doua zi de Rusalii, popa mere și sfințește toate răsignirile. Sunt multe răstigniri în sat, oaminii și-o făcut răstignire în dreptu holdei lui. În fiecare an începe din altă parte, înt-on an la Răsărit, în altu la Apus, pă rând. După slujbă, a doua zî mere și sfințește tăte răstignirile” – Casap Maria, Cosniciu de Sus.
Olimpia Mureșan, muzeograf
