Leontin-Vasiliu Ghergariu s-a născut la Nădlac, județul Arad, la 13 ianuarie 1897. Tatăl său, Ioachim Ghergariu, era preot greco-catolic în parohia Nădlac, iar mama sa, Leontina, era fiica preotului greco-catolic Ignațiu Szilagy, paroh în Terebești, județul Satu Mare.
A absolvit liceul la Beiuș, în anul 1915, după care s-a înscris la Seminarul Teologic Greco-Catolic din Blaj, ale cărui cursuri le-a absolvit în anul 1918. În anul 1923 a absolvit Facultatea de Litere și Filozofie din Cluj-Napoca, specializarea Filologie-Istorie. Își începe cariera profesională la Liceul „Vasile Lucaciu” din Carei, iar în anul 1924 este numit director al liceului de băieți din Zalău, funcție pe care o va ocupa până în anul 1940.
Cei 16 ani de activitate în orașul de la poalele Meseșului au însemnat pentru Leontin Ghergariu cea mai prodigioasă perioadă a carierei sale profesionale. Astfel, la numai câteva luni de la venirea sa la Zalău, la 31 ianuarie 1925, a editat o gazetă săptămânală, culturală și informativă, intitulată sugestiv „Meseșul”, devenită un an mai târziu gazeta culturală a despărțământului central al ASTREI sălăjene. Tot din anul 1926 a fost numit membru în Comitetul de redacție al revistei pedagogice „Școala Noastră”, apărută la Zalău în anul 1924. Alt ziar înființat de Leontin Ghergariu a fost „Gazeta Sălajului”, în fapt continuatorul ziarului „Meseșul”, care-și sistează apariție în perioada crizei economice mondiale.
Înscris ca membru în Asociația culturală a românilor transilvăneni – ASTRA încă de la venirea sa în Zalău, în anul 1928 a fost ales în fruntea despărțământului Zalău, iar în anul 1932 a fost ales președinte al Despărțământului central al județului Sălaj. Primul obiectiv pe care și l-a fixat a fost obținerea unui local pentru Casa Culturală a „Astrei”, unde urma să înființeze un muzeu istorico-etnografic al Sălajului. A închiriat de la Primăria Zalăului etajul din aripa dreaptă al clădirii, unde a funcționat pe urmă cinematograful „Libertatea”. În partea dinspre stradă a amplasat biblioteca despărțământului „Astrei”, o sală de lectură și „săli de distracții” (șah, domino etc.), iar în sălile dinspre curte a început organizarea unui muzeu. În acest sens, a obținut de la Prefectura județului ceea ce a mai rămas din colecția Szikszai.
Tot în perioada cât a activat la Zalău, Leontin Ghergariu a inițiat și colaborat la campania de săpături arheologice de la Castrul roman „Porolissum” (1939-1940), împreună cu reputatul profesor universitar și arheolog, Constantin Daicovici, de la Institutul de Arheologie al Universității din Cluj.
Demn de menționat este faptul că, încă de la începuturile sale, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău a primit ca donație din partea profesorului Leontin Ghergariu, tezaurul de la Guruslău, format din 16 piese de bronz, iar mai târziu specialiștii muzeului au achiziționat numeroase monete romane, piese de podoabă etc. De asemenea, în ultimii săi ani de viață a donat Arhivelor Statului Sălaj numeroase materiale documentare, fotografii, cărți, reviste, ziare etc. Întregul material este constituit într-o colecție personală care îi poartă numele, material ce poate fi pus la dispoziția celor care doresc să studieze aspecte din viața și activitatea sa, precum și din istoria Sălajului.
Leontin Ghergariu s-a stins din viață la Cluj, pe data de 11 iunie 1980, la vârsta de 83 de ani. La nici un an de zile a decedat și soția sa, Lucia Ghergariu, fiind înmormântați în Cimitirul Central din Cluj-Napoca.
Dr. Marin Pop, șef secție Muzeografie – muzee locale
