Săptămâna Mare începea din Duminica Floriilor când se sfinţesc prin rugăciune şi stropirea cu agheasmă ramuri înmugurite de salcie sau „mâţişoare” care apoi se împart creştinilor. Cu aceste ramuri verzi îşi împodobesc apoi acasă icoanele, uşile sau ferestrele. Aceste ramuri sfinţite au puteri tămăduitoare şi apotropaice: ”îi bine să te încinji cu ramuri de salcie pă care îl dore mnijlocu. Mâtâşorile sfinţâte să aprind când îi vreme gre, să să împrăştie norii şi apără şi casa de duhuri necurate” – Fărcaş Livia, Biuşa.
”La Duminica Floriilor să dau măţâşore la biserică, alea să ţân în casă pântu vreme gre, să pun la icoană sau la oglindă” – Baidoc Maria, Meseşenii de Sus.
”De Florii mergeau femeile cu oala de lut cu tăieţei în lapte şi le dădeau copiilor în blide de lut la cimitir. Puneau oalele pe mese de piatră” – Bodea Silvia, Căpâlna.
”În dimineaţa de Florii, în zorii zâlei, mere popa şi coptiii mereu la fiecare mormânt din cimitir şi zâce on Tată Nost şi prime fiecare on cocuţ. Atunci eram dornici de pâine, nu ca amu” – Câmpean Iulica, Răstoci.
”La Stauru Florilor era on bătrân la Frânceni care strânje crenjile din cimitir uscate şi făce on foc mare în cimitir. Noi copiii stătem rotă lângă foc şi aşteptam şi vineu femeile şi ne dădeu colăcei, unu ne dăde bombone, aşe ne bucuram şi ne sculam a doua zî demineaţa şi merem iară să cotăm pă jos ce mai pierdeu alţi coptii” – Lar Margareta, Gâlgău pe Someş.
”La Duminica Floriilor atunci să mărturiseau tinerii iar bătrânii să mărturiseau sâmbăta şi să cuminecau în ziua de Paşti” – Iuhoş Reghina, Bobota.
În unele sate din Sălaj, se obişnuia ca în Sâmbăta Floriilor să se meargă la cimitir, la mormintele familiei şi să se împlânte mâţişoare pe fiecare mormânt, lângă cruce.
”În Sâmbăta Floriilor îi Luminaţia creştin-ortodoxă. Pă vremea părinţilor, când eram prunci, merem să înnoim mormintile: le săpam, ducem mâţâşore, punem lângă cruce, pă mormânt şi aprindem o lumânare. Apoi, dumineca ne aducem mâţâşore sfinţâte şi le punem la grindă” – Ţico Petru, Ruginoasa.
”În sâmbăta dinainte de Dumineca Floriilor să mere la morminte, acuma mai recent, lumea mere la morminte, să curăţă on pic mormântu şi să pun mâţâşore şi preotu face o slujbă. Mâţâşorile să pun aşe la casă şi io am şi amu pusă la intrarea în casă, te fereşte de tunete, fuljere. Când îi vreme gre pui puf de ala pă lumânare ori pă jar în fiteu că să împrăşie norii” – Demle Viorica, Buciumi.
”În Sâmbăta Morţâlor, înainte de Dumineca Floriilor să fac prinosă la cimitir, să aprind lumânări şi să duc mâţâcaşi şi să face slujbă acolo la cimitir şi să pominesc morţii. Care fac prinos, duc şi dau cozonac la prunci. Mâţâcaşii sfinţâţi să pun pă după icone, îi bine să-i ai la casă” – Giurgiu Lucica, Tămaşa.
”Sâmbăta, înainte de Duminica Floriilor, tătă lumea mere la cimitir cu on braţ de ala de mâţâşore şi să împlântă pă morminte lângă cruce. Sâmbăta să mere în pădure după ele şi sara să traje clopotu şi atunci tătă lumea mere la cimitir şi le pune pă mormânt, atunci îi sâmbăta morţilor” – Silvia Şchiopului, Gălăşeni.
Olimpia Mureșan, muzeograf
