Acum 40 de ani, în vara anului 1983, 11 fete și băieți din clasele III-VIII, din Zalău, au plecat într-o expediție de 13 zile pentru a identifica câteva plante care nu cresc nativ în județul Sălaj, în habitatul lor natural de pe Vârful Vlădeasa. Aceștia și-au denumit expediția „Iuniperus,” după numele uneia dintre plantele vizate, și și-au asumat responsabilități specifice în cadrul echipajului, luându-și patru roluri de biologi, un meteorolog, un sanitar, un cronicar care ținea Jurnalul de bord al expediției, un bucătar, un fotograf și, în spiritul pionieresc al timpului, un căpitan și un secund al expediției. Și-au instalat tabere, în timpul nopților au dormit în corturi și s-au gospodărit singuri. La întoarcere, au recoltat câteva plante medicinale din Munții Vlădeasa și le-au plantat în Munții Meseș. Ultimele două zile ale expediției au fost rezervate refacerii fizice și psihice la băile din Tășnad.
Astfel de aventuri erau ceva obișnuit pentru acea perioadă. Mai mult decât atât, un concurs național de expediții, lansat în 1969, „Expedițiile «Cutezătorii,»” a devenit un fenomen foarte popular printre școlari. Doar în anul 1979, din județul Sălaj s-au organizat 45 de expediții. Echipaje precum „Dacia Felix” din Chendrea, îndrumat de prof. Ilie Popescu, și „Samus 2000” din Năpradea, îndrumat de prof. Aurel Medve, au adunat un palmares bogat de-a lungul anilor, câștigând numeroase trofee.
În 1979, zece elevi din Hereclean și zece elevi din Zalău, împreună cu doi profesori, au cerut IFET Târgu Lăpuș lemn pentru construirea unei plute pentru o expediție pe Someș de la Gâlgău la Satu Mare, lemnul urmând a fi predat fabricii de mobilă din Satu Mare. Nu știm (încă) dacă cererea lor a fost aprobată și dacă expediția s-a desfășurat cu bine. Dar recunoaștem că a fost o cerere îndrăzneață. Ne întrebăm care au fost aranjamentele și condițiile societale care au permis dezvoltarea acestui fenomen social? Cum au afectat aceste întreprinderi indivizii participanți, sistemul educațional și societatea în ansamblul ei? Ce putem învăța din acest fenomen, cu aplicabilitate pentru societatea de astăzi? Care sunt elementele care permit explorarea lumii de către copii în siguranță și cu sens?
Aceste întrebări fac obiectul unei cercetări socio-antropologice și de istorie recentă desfășurate în cadrul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău. În același timp, muzeul organizează activități pentru copii în care aceștia pot experimenta direct explorarea peisajului local și cercetarea de teren. Anul trecut, am identificat împreună locațiile unor turnuri romane de pe Meseș și am încercat să reconstituim imaginar Limesul roman, ca funcționalitate și încadrare în peisaj. În acest an, tot în Munții Meseș, vom explora lumea insectelor..
Andrei Herța, cercetător științific socio-antropologie
