În perioada 26–28 iunie 2025, Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău, sub egida Consiliului Județean Sălaj, a organizat simpozionul științific intitulat „Cercetarea regatului Daciei în cei 35 de ani de la căderea comunismului”. Evenimentul a reunit 25 dintre cei mai importanți specialiști în civilizația dacică din România, într-un moment de reflecție, bilanț și dialog interdisciplinar.
Faptul că simpozionul s-a desfășurat în plină vară, într-o perioadă dedicată intens șantierelor arheologice, face ca participarea numeroasă a specialiștilor să fie cu atât mai notabilă. Mulți dintre aceștia au făcut un efort semnificativ, lăsând cercetările din teren în grija colegilor, pentru a putea contribui activ la dezbaterile organizate la Zalău.
Printre participanți s-au numărat nume consacrate ale cercetării epocii dacice, care au avut un rol esențial în explorarea și valorificarea științifică a unor situri devenite reper pentru înțelegerea civilizației geto-dacice. Comunicările susținute au reflectat nu doar profunzimea acumulărilor științifice din ultimele decenii, ci și direcțiile actuale de cercetare.
De la mit la metodă: ideologizarea temei „dacice”
Una dintre temele centrale abordate a fost modul în care, de-a lungul ultimelor decenii, discursul despre civilizația dacică a fost supus diferitelor forme de ideologizare. Participanții au analizat critic efectele acestui proces asupra cercetării științifice și au propus strategii de clarificare și demitizare, în acord cu rigurozitatea academică.
Un alt punct important al discuțiilor l-a constituit fenomenul detecției cu echipamente specifice, în contextul protejării patrimoniului arheologic. Au fost prezentate atât riscurile generate de detectarea neautorizată, cât și exemple concrete de bune practici și colaborare între arheologi și comunități locale.
Trei decenii și jumătate de cercetare – un bilanț necesar
Prin prisma intervențiilor prezentate, simpozionul a oferit un bilanț critic al cercetărilor arheologice și istorice asupra regatului Daciei, din perioada postcomunistă până în prezent. Deși s-au înregistrat progrese semnificative – atât în plan metodologic, cât și ca volum de informație acumulată – specialiștii au subliniat și numeroasele provocări actuale: lipsa de resurse, fragmentarea eforturilor, presiunea ideologică din mediul public, dar și nevoia unei mai bune finanțări și coordonări instituționale.
„Un subiect recurent a fost necesitatea integrării cercetării arheologice într-un cadru interdisciplinar real, implicând arheologia, istoria, antropologia, geologia, analiza ADN-ului, modelarea digitală și altele. S-au oferit exemple de proiecte deja implementate care demonstrează valoarea colaborării între domenii, cu rezultate relevante atât științific, cât și în ce privește comunicarea către publicul larg.
Toate contribuțiile prezentate în cadrul simpozionului, alături de textele celor care nu au putut fi prezenți, vor fi reunite într-un volum colectiv, menit să devină un reper pentru cercetarea regatului dac în contextul ultimilor 35 de ani” – dr. Horea Pop, cercetător științific MJIAZ.
Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău adresează sincere mulțumiri tuturor participanților pentru contribuțiile valoroase, precum și publicului interesat de tema complexă a identității și moștenirii dacice. Prin astfel de inițiative, cercetarea arheologică românească își reafirmă rolul esențial în înțelegerea istoriei noastre, în afara clișeelor și a miturilor, cu rigoare, onestitate și deschidere.
Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău