Lutul, piatra, lemnul și osul au fost materialele care au stat la baza dezvoltării civilizațiilor umane. Cel dintâi a fost, nu doar material de construcție, ci și materia primă care, modelată și arsă la temperaturi de până la 1000 de grade, căpăta rezistență în timp. Din lut au fost confecționate case, ustensile, obiecte de cult și, nu în ultimul rând, instrumente pentru iluminat în spațiile de locuit.
În perioada dacică clasică preromană (sfârșitul sec. 2 a.Chr.-înc. sec. 2 p.Chr.), olăritul era o activitate specializată, realizată de meșteri care dețineau cunoștințe temeinice privind modelarea lutului și controlul temperaturilor de ardere a vaselor realizate de ei.
Modelarea argilei, pentru obținerea acestor vase, se făcea și la roata olarului, într-o proporție mai mică la început (15%), crescând pe parcursul sec. 1 p.Chr. la 25-30%. Eleganța și diversitatea formelor, realizate cu ajutorul roții olarului, erau de necontestat.
Tehnicile de ardere în cuptoare performante, cât și modelarea lutului la roată, au fost influențate major de către olarii celți în spațiul intracarpatic. Celții au dominat acest spațiu în intervalul sec. 3-2 a.Chr.
În secolele 2 a.Chr. – 1 p.Chr. au fost descoperite peste 30 de cuptoare de olar pe tot teritoriul locuit de daci, în 24 de localități precum Ciceu-Corabia (BN), Ocnița (VL), Deva (HD), Andrid (SM), Biharea (BH), Șura Mică (SB), Poiana (GL).
DACICA 3D CUM ÎȘI LUMINAU DACII ÎNCĂPERILE by Institutul Național al Patrimoniului on Sketchfab
Cuptoarele erau rotunde sau ovale, cu diametre de până la 110 cm și, mai rar, de 180 cm, prevăzute cu o cameră de ardere și una de coacere despărțite de un grătar realizat de asemenea din lut. Pe grătar, în camera de coacere, erau așezate vasele care urmau să fie arse. Camera de ardere era la baza cuptorului și era spațiul în care era ars lemnul care degaja căldura în camera de coacere. Grătarul era prevăzut cu perforații pentru a permite căldurii produse în camera de ardere să pătrundă în camera de coacere. El se sprijinea pe un perete median sau pe un stâlp central amenajat în camera de ardere.
În actualul județ Sălaj nu au fost descoperite cuptoare dacice de olărit, dar ingredientele din vasele descoperite sugerează faptul că sunt produse locale.
Meșterii olari daci realizau din lut o gamă largă de recipiente ceramice, dar și ustensile pentru diverse activități și utilități. Pentru coacerea lipiilor existau tăvițe, capace sau chiar țesturi confecționate din lut. Din lut erau modelate recipiente precum creuzetele pentru topit aliaje, prâsnelele de fus, călcătoarele, greutățile de război de țesut. Totodată, argila era materialul din care erau confecționate piese de joc/jetoanele și figurinele cultice și „cățeii” de vatră/păzitorii focului. Pentru iluminat erau ceștile-opaiț, realizate aproape exclusiv cu mâna.
Piesele pentru iluminat, modelate 3D, din acest lot, provin de la Șimleu Silvaniei, din așezarea dacică fortificată de pe platourile superioare ale Măgurii Șimleului, din punctul Observator și din reședința aristocratică fortificată de pe dealul Cetate-Várhegy, dar și din zona sacră și așezarea fortificată de pe Măgura Moigradului.
Ceștile opaiț sau cățuile, cum sunt cunoscute în literatura de specialitate, se presupune că serveau la producerea luminii în spațiile de locuit. Acestea arată precum un recipient din argilă comună, cu cioburi pisate, pietricele, mică, ars oxidant sau inoxidant, culoare brună, cărămizie, neagră. Forma lor este tronconică, majoritatea neornamentate. Cățuile decorate prezintă brâuri crestate în relief, verticale, orizontale ori în ghirlandă sau bastonașe, crestături pe buză sau toartă. Ele sunt prevăzute frecvent cu o toartă, dar s-au descoperit și cu două sau cu trei torți, asta pentru că aveau capacitate mai mare (maximum 5 l). Exemplarele fără toartă sau cu ”cioc” de apucare sunt extreme de rare. Majoritatea au urme de ardere secundară spre buză la interior. Cățuile sunt prezente în număr mare în așezările și fortificațiile dacice din Depresiunea Șimleului (aproape 10% din totalul produselor ceramice). Ele au fost utilizate la iluminat, dar poate și la încălzit încăperi mai mici, lipsite de vetre de foc. O parte dintre ele erau prevăzute deasupra, probabil, cu recipientele numite afumători, ceștile-opaiț ofereau o lumină difuză pe timpul nopții, având flacăra protejată, la fel ca inventarul locuinței (rogojine, paie, țesături). Afumătoarele arată precum o cățuie, din pastă comună, semifină, cu cioburi pisate sau pietricele, ars oxidant, de culoare brun-cărămizie. Baza lor e plată, prevăzută cu o perforație centrală realizată în pasta crudă, pentru a ușura ridicarea sa, cât era fierbinte, de pe cățuie. Pereții prezintă perforații mici ca la strecurători, pentru a lăsa lumina să treacă. Au fost descoperite puține (aproximativ 1%) fragmente de la astfel de exemplare, comparativ cu ceștile-opaiț.
Dacă opaițele romane funcționau cu ulei de măsline pe post de combustibil, se presupune că ceștile-opaiț dacice utilizau în mai mică măsură acest produs scump, de import la acea vreme. Foarte probabil grăsimea animală constituia principalul combustibil al cățuilor, în care era înmuiată o feștilă ce era ulterior aprinsă. Aceasta a lăsat urme de ardere pe pereții artefactului.
În gama de vase în miniatură s-au întâlnit și cățui. Decorul este specific modelelor de mărime naturală. Utilizarea lor în scopuri utilitare este greu de acceptat, din cauza dimensiunilor extrem de mici, iar folosirea lor ca jucării este puțin probabilă, datorită prezenței lor frecventă în complexe de cult (gropi rituale). Numărul cățuilor în miniatură nu este mai mare de 30, dar argumentează rolul major al acestora în spiritualitatea comunităților dacice din acest areal geografic și nu numai.
Dr. Horea Pop
- Ceașcă-opaiț dacică cu o toartă descoperită la Șimleu Silvaniei – Observator (sec. I a.Chr.). Prezintă alveole digitale pe buză. Pasta conține ceramică pisată și este arsă oxidant. Prezintă ardere secundară de la feștilă, atât în interior, cât și în exterior.
https://sketchfab.com/3d-models/ceasca-opait-12ab36d72d584876b2669e586c705a58
- Ceașcă-opaiț dacică cu o toartă descoperită la Șimleu Silvaniei – Cetate (sec. I a.Chr. – I p.Chr.). Piesa prezintă ardere secundară de la feștilă, atât în interior, cât și în exterior. Pasta conține nisip, pietricele și mică.
https://sketchfab.com/3d-models/ceasca-opait-9bcf938a293c436ba4ca622e9cbb3a2e
- Ceașcă-opaiț dacică cu o toartă descoperită la Șimleu Silvaniei – Cetate (sec. I a.Chr. – I p.Chr.). Piesa este ornamentată cu linii incizate pe peretele interior, spre buză, trasate înainte de ardere, în pasta crudă.
https://sketchfab.com/3d-models/ceasca-opait-bab9d9c6f9c0466b8517ca3c054b3e78
- Ceașcă-opaiț dacică cu o toartă descoperită la Șimleu Silvaniei – Cetate (sec. I a.Chr. – I p.Chr.). Piesa este ornamentată cu linii incizate, mărunte și dese, pe peretele interior, spre buză, trasate înainte de ardere, în pasta crudă.
https://sketchfab.com/3d-models/ceasca-opait-0687e4558cd7491bb579652e136e0fd6
- Ceașcă-opaiț dacică cu o toartă descoperită la Șimleu Silvaniei – Cetate (sec. I a.Chr. – I p.Chr.). Artefactul prezintă toartă ”oarbă” (plină) și a fost prelevată întreagă dintr-o groapă adâncă în care au fost descoperite și alte recipiente dacice întregibile, de mari dimensiuni.
https://sketchfab.com/3d-models/ceasca-opait-bdee3266bbc0491f8dba9a0e2b2b7f0e
- Ceașcă-opaiț dacică cu o toartă modelată la roată, descoperită la Șimleu Silvaniei – Observator (sec. I a.Chr.). Dacă nu ar prezenta urme de ardere secundară pe pereții interiori, de la feștilă, ar putea fi considerată capac.
https://sketchfab.com/3d-models/ceasca-opait-ebd97ba7db034f1b9c40fd4164568376
- Ceașcă-opaiț dacică, de dimensiuni mai mici, cu o toartă ”oarbă” (plină) descoperită la Șimleu Silvaniei – Cetate (sec. I a.Chr. – I p.Chr.).
https://sketchfab.com/3d-models/ceasca-opait-a025ab8cf8494b7d83b5360bfbd62d46
- Ceașcă-opaiț dacică cu două torți descoperită pe Măgura Moigradului (sec. I p.Chr.). Pasta, caracteristică sec. I p.Chr., conține ca ingredient nisip local.
https://sketchfab.com/3d-models/ceasca-opait-5f6d0049deaf42b39d2eac74190011ac
- Ceașcă-opaiț dacică cu două torți descoperită la Șimleu Silvaniei – Observator (sec. I a.Chr.). Buza, prevăzută cu alveole ornamentale, este puternic evazată. Pasta conține cioburi pisate specifice orizontului cronologic în care se încadrează piesa.
https://sketchfab.com/3d-models/ceasca-opait-019ed83262284bc6b4b5bac8189e74f1
- Ceașcă-opaiț dacică cu două torți, descoperită la Șimleu Silvaniei – Cetate (sec. I a.Chr. – I p.Chr.). Piesa a fost ornamentată cu brâuri alveolare în relief, pe exterior, în zona buzei și la baza piesei. Datorită rarității pieselor cu o astfel de ornamentică, aceasta a fost totuși restaurată, deși nu s-a păstrat decât într-o proporție de 50%.
https://sketchfab.com/3d-models/ceasca-opait-9c4bf440621945c78a57690f6db85da2
- Ceașcă-opaiț dacică cu trei torți descoperită la Șimleu Silvaniei – Cetate (sec. I a.Chr. – I p.Chr.). Piesa a fost dotată cu trei torți, probabil din cauza dimensiunilor mari și a capacității apreciabile (4-5 litri).
https://sketchfab.com/3d-models/ceasca-opait-e814dd2ef674422eac09699ed509b915
- Ceașcă-opaiț dacică cu trei torți descoperită la Șimleu Silvaniei – Cetate (sec. I a.Chr. – I p.Chr.). Piesa a fost dotată cu trei torți probabil din cauza dimensiunilor mari și a capacității apreciabile (4-5 litri).
https://sketchfab.com/3d-models/ceasca-opait-ccfc85f3489d4024aacd272b944a39c6
- Afumătoare dacică descoperită la Șimleu Silvaniei – Observator (sec. I a.Chr.). Piesa este singura întregibilă din colecțiile Muzeului Județean de Istorie și Artă din Zalău. Piesele, de acest tip, se presupune că erau așezate pe timpul nopții peste cești/opaiț pentru a furniza o lumină difuză și pentru a proteja încăperea, cu inventarul acesteia, de incendii produse de scântei provenite de la feștila aprinsă. Orificiul mare servea la ridicarea artefactului încins de pe opaițul cu feștila arzând. De asemenea, poate fi emisă o altă teorie, potrivit căreia piesele de acest tip serveau la ”afumarea” albinelor la recoltarea mierii.
https://sketchfab.com/3d-models/afumatoare-fa4c329bfa9940eaa4cea6f7ab2e0cf0
Dr. Horea Pop
