Back to all Post

DACICA 3D. CERAMICA DACICĂ DE LUX

Lutul, piatra, lemnul și osul au fost materialele care au stat la baza dezvoltării civilizațiilor umane. Cel dintâi a fost nu doar material de construcție, ci și materia primă care, modelată și arsă la temperaturi de până la 1000 de grade, căpăta rezistență în timp. Din lut au fost confecționate case, ustensile, obiecte de cult și, în primul rând, recipiente pentru preparat și servit hrana.

În perioada dacică clasică preromană (sfârșitul sec. 2 a.Chr. – înc. sec. 2 p.Chr.), olăritul era o activitate specializată, realizată de meșteri care dețineau cunoștințe temeinice privind modelarea lutului și controlul temperaturilor de ardere a vaselor realizate de ei.

Modelarea argilei, pentru obținerea acestor vase, se făcea și la roata olarului, într-o proporție mai mică la început (15%), crescând pe parcursul sec. 1 p.Chr. la 25-30%. Eleganța și diversitatea formelor, realizate cu ajutorul roții olarului, erau de necontestat.  

Tehnicile de ardere în cuptoare performante, cât și modelarea lutului la roată, au fost înfluențate major de către olarii celți în spațiul intracarpatic. Celții au dominat acest spațiu în intervalul sec. 3-2 a.Chr.

În secolele 2 a.Chr. – 1 p.Chr. au fost descoperite peste 30 de cuptoare de olar pe tot teritoriul locuit de daci, în 24 de localități precum Ciceu-Corabia (BN), Ocnița (VL), Deva (HD), Andrid (SM), Biharea (BH), Șura Mică (SB), Poiana (GL).

Cuptoarele erau rotunde sau ovale, cu diametre de până la 110 cm și, mai rar, de 180 cm, prevăzute cu o cameră de ardere și una de coacere despărțite de un grătar realizat, de asemenea, din lut. Pe grătar, în camera de coacere, erau așezate vasele ce urmau să fie arse. Camera de ardere era la baza cuptorului și era spațiul în care era ars lemnul care degaja căldura în camera de coacere. Grătarul era prevăzut cu perforații pentru a permite căldurii produse în camera de ardere să pătrundă în camera de coacere. El se sprijinea pe un perete median sau pe un stâlp central amenajat în camera de ardere.    

În actualul județ Sălaj nu au fost descoperite cuptoare dacice de olărit, dar ingredientele din vasele descoperite sugerează faptul că sunt produse locale. Cercetările arheologice de anvergură, desfășurate la Porolissum / Măgura Moigradului, Marca / Cetate, Șimleu Silvaniei / Cetate / Observator și Uliul cel Mic, au adus în muzee o gamă extrem de variată de vase dacice confecționate cu mâna sau la roata olarului. Vasele modelate cu mâna erau preponderent arse oxidant, căpătând culoarea maronie/cărămizie. Recipientele modelate la roată au în general culoarea cenușie, fiind arse în cuptoare specializate, la mari temperaturi, cu un tiraj redus al instalației de coacere, lăsând fumul să dea vaselor acea culoare. Dacii au încercat inițial să ardă vase modelate cu mâna, din pastă fină, în cuptoare performante de tip celtic, pentru a obține culoarea cenușie, în perioada în care încă nu stăpâneau perfect roata olarului, de la mijlocul sec. II a.Chr.

Meșterii olari daci realizau din lut la roată o gamă largă de recipiente ceramice.  Hrana se servea din așa-numitele fructiere, care nu erau altceva decât castroane elegante prevăzute cu un picior. Aceste vase, emblematice pentru civilizația dacică, erau ornamentate adesea prin lustruire cu benzi meandrate sau motive geometrice, liniare. Buza vasului, frecvent lățită, oferea un echilibru desăvârșit formei sale. Mai erau utilizate străchinile, bolurile, castroanele, dar care nu au putut fi reconstituite, din cauza gradului lor de fragmentare. Capacele modelate la roată erau mai rare și erau prevăzute cu un ”guler” pentru fixare pe recipientul pe care îl acoperea. Pentru păstrarea, transportul și servirea lichidelor erau confecționate vasele mari de provizii, cănile, urcioarele, kantharoii cu două torți, de inspirație grecească. În unele așezări au fost descoperite adevărate ”servicii de masă” în locuințele dacice.   

Vasele modelate 3D din acest lot provin de la Șimleu Silvaniei, din așezarea dacică fortificată de pe platourile superioare ale Măgurii Șimleului, din punctul Observator și din reședința aristocratică fortificată de pe dealul Cetate-Várhegy sau din așezarea de meșteri metalurgi din punctul Uliul cel Mic. Din păcare nu știm exact ce anume se consuma din aceste vase. Avem doar oase de animale domestice (bovine, ovi-caprine, porcine), uneori și vânat în proporție de până la 30% în mediile aristocratice. Au fost descoperite mai rar semințe carbonizate, în cazul nostru de bob de grădină, care putea fi preparat prin fierbere în oalele descoperite. Din întreg repertoriul de recipiente ceramice dacice din Depresiunea Șimleului, vasele modelate la roata olarului reprezintă 12% în sec. I a.Chr, procentul crescând la 25% în sec. I p.Chr. Aceste proporții fac din ceramica modelată la roată una ”de lux”, întâlnită mai ales în mediile aristocratice, în cetăți și reședințele acesteia. Valoarea crescută a acestor produse este argumentată și de frecvente urme de reparații descoperite pe unele recipiente ceramice realizate la roată, rolul major al acestora în viața de zi cu zi a membrilor comunităților din acest areal geografic și nu numai.      

Dr. Horea Pop, cercetător științific

Dacica 3D Ceramica de lux by Institutul Național al Patrimoniului on Sketchfab

  1. ”Fructieră” dacică mare modelată la roata olarului, din pastă fină și culoare cenușie, datată în sec. I p. Chr. Vasul a fost lustruit înainte de ardere. Buza lată prezintă ornamente liniare și șerpuite lustruite. Recipientul servea la transportul hranei la masă și a fost descoperit într-o locuință dacică de la Șimleu Silvaniei-Cetate.
  2. ”Fructieră” dacică mare modelată la roata olarului, din pastă fină și culoare cenușie, datată în sec. I p. Chr. Vasul a fost lustruit înainte de ardere. Datorită arderii secundare predomină culoarea cărămizie. Buza lată prezintă ornamente geometrice și lustruite. Recipientul servea la transportul hranei la masă și a fost descoperit într-o locuință dacică de la Șimleu Silvaniei-Cetate.
  3. ”Fructieră” dacică, de dimensiuni medii, modelată la roata olarului, din pastă fină și culoare cenușie, datată în sec. I p. Chr. Vasul a fost lustruit înainte de ardere. Buza lată prezintă ornamente meandrate lustruite. Recipientul servea la transportul hranei la masă și a fost descoperit într-o locuință dacică de la Șimleu Silvaniei-Cetate.
  4. ”Fructieră” dacică, de dimensiuni mici, modelată la roata olarului, din pastă fină și culoare cenușie, datată în sec. I p. Chr. Vasul a fost lustruit înainte de ardere. Buza lată a prezentat probabil ornamente lustruite, dar condițiile vitrege de zacere au deteriorat slipul vasului. Recipientul era destinat servirii hranei la masă și a fost descoperit într-o locuință dacică de pe Măgura Moigradului.
  5. Capac dacic modelat la roata olarului, din pastă fină și culoare cenușie, datat în sec. I p. Chr. Vasul a fost lustruit înainte de ardere. Recipientul servea la acoperirea hranei din ”fructiere” la masă și a fost descoperit într-o locuință dacică de la Șimleu Silvaniei-Cetate.
  6. Vas dacic de provizii modelat la roata olarului, din pastă fină și culoare cenușie, datat în sec. I a. Chr. Vasul a fost ornamentat cu benzi de linii incizate orizontale și ”în val” pe jumătatea sa superioară. Recipientul servea la depozitarea lichidelor și a fost descoperit într-o groapă de provizii dacică de pe Măgura Moigradului.
  7. Urcior dacic, cu o toartă, modelat la roata olarului, din pastă fină și culoare cenușie, datat în sec. I a. Chr. Vasul a fost ornamentat cu linii lustruite verticale sau ”în rețea” pe jumătatea sa superioară. Recipientul era destinat servirii lichidelor și a fost descoperit într-o locuință dacică de Șimleu Silvaniei-Uliul cel Mic.
  8. Urcior mic dacic, cu o toartă, modelat la roata olarului, din pastă fină și culoare cenușie, datat în sec. I p. Chr. Vasul a fost ornamentat cu linii lustruite verticale pe jumătatea sa superioară. Recipientul era destinat servirii lichidelor și a fost descoperit într-o locuință dacică de Șimleu Silvaniei-Cetate.
  9. Urcior mic dacic, cu o toartă, modelat la roata olarului, din pastă fină și culoare cenușie, datat în sec. I a. Chr. Vasul a fost ornamentat cu motive geometrice lustruite pe jumătatea sa superioară. Recipientul era destinat servirii lichidelor și a fost descoperit într-o groapă dacică de Șimleu Silvaniei-Observator.
  10. Urcior mic dacic, cu o toartă, modelat la roata olarului, din pastă fină și culoare cenușie, datat în sec. I p. Chr. Vasul a fost ornamentat cu linii lustruite verticale pe jumătatea sa superioară. Recipientul era destinat servirii lichidelor și a fost descoperit într-o locuință dacică de la Șimleu Silvaniei-Cetate.
  11. Cană dacică, cu o toartă, modelată cu mâna, din pastă fină și culoare cenușie, datată în sec. I a. Chr. Recipientul era destinat aducerii lichidelor la masă și a fost descoperit într-o groapă dacică de la Șimleu Silvaniei-Observator.
  12. Kantharos mare dacic cu două torți, modelat la roata olarului din pastă fină și culoare cenușie, datat în sec. I a.Chr. Recipientul, prin definiție, era destinat servirii vinului, dar puteau fi consumate și alte băuturi. A fost descoperit pe Măgura Moigradului.
  13. Kantharos mic dacic cu două torți, modelat la roata olarului din pastă fină și culoare cenușie, datat în sec. I p.Chr. Vasul a fost ornamentat cu benzi verticale lustruite. Recipientul, prin definiție, era destinat servirii vinului, dar puteau fi consumate și alte băuturi. A fost descoperit pe Măgura Moigradului.
  14. Kantharos mare dacic cu două torți, modelat la roata olarului din pastă fină și culoare cenușie, datat în sec. I p.Chr. Vasul a fost ornamentat cu benzi lustruite alternante cu linii în zig-zag. Recipientul, prin definiție, era destinat servirii vinului, dar puteau fi consumate și alte băuturi. A fost descoperit într-o locuință dacică de la Șimleu Silvaniei-Cetate.
  15. Kantharos mare dacic cu două torți, modelat cu mâna din pastă fină și culoare cenușie, datat în sec. I a.Chr. Recipientul, prin definiție, era destinat servirii vinului, dar puteau fi consumate și alte băuturi. A fost descoperit într-o groapă rituală de pe Măgura Moigradului.

 

 

.

 

Add Your Comment

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău © 2022. All Rights Reserved
Politica de confidențialitate

X