Back to all Post

Colecții și colecționari: Colecția Wesselényi Teleki

În anul 1958 Anna Teleki din Jibou dona Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău colecția de artefacte ce fusese parte din patrimoniul familiei sale nobiliare, constând din câteva sute de piese datând în special din preistorie și, mai ales, din epoca romană. Această impresionantă colecție ce va fi cunoscută mai apoi sub denumirea de ,,Colecția Wesselényi Teleki” a fost acumulată, conform fostei proprietare menționată mai sus, în perioada anilor 1880 – 1944. Din păcate, în ceea ce privește artefactele de epoca romană, nu se cunoaște proveniența acestora, dar este presupusă ca fiind în arealul așezărilor romane de la Tihău și Porolissum, care erau localizate pe terenurile ale căror proprietari fuseseră membrii familiei Wesselényi Teleki până la naționalizarea de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Fig. 1. Harta Daciei romane care include descoperirile din zona județului Sălaj (© Dan Deac, MJIAZ).

Printre cele mai impresionante piese descoperite, de o importanță istorică covârșitoare, sunt artefactele romane incluse în categoria pieselor de echipament militar inscripționate cu texte în limba latină menționând numele proprietarilor sau podoabele, mai ales amuletele sau pietrele de inel sub formă de geme realizate din pietre semiprețioase. O mică parte dintre aceste piese vor fi prezentate în cele ce urmează.

O piatră semiprețioasă realizată din heliotrop și purtată într-un medalion la gât redă un zeu misterios al cărui nume antic nu îl cunoaștem, dar pe care comunitatea științifică îl denumește azi ca Geniul Anguiped. Acest zeu este redat pe aversul gemei sub forma unui individ cu cap de cocoș și picioare sub forma unor șerpi purtând echipament militar roman și ținând în mâini un scut și un bici. În jurul figurii sunt redate trei stele. Pe revers apare un text în limba greacă care s-ar traduce în limba română sub forma ,,Unul este unul”, această expresie având sensul de a pune accentul pe puterea și unicitatea acestui zeu misterios. Credem că astfel de reprezentări erau folosite pentru a proteja proprietarul de diferite pericole (fig. 2).

Fig. 2.  Geniul Anguiped – avers și revers (© Dan Deac, MJIAZ)

Fig. 2.  Geniul Anguiped – avers și revers (© Dan Deac, MJIAZ)

O altă gemă semiprețioasă purtată în medalion realizată din jaspis roșu o redă pe o parte pe zeița romană Ceres (denumită Demeter în mitologia grecească) din profil, stând în picioare și ținând într-o mână un mănunchi de spice de grâu, iar în cealaltă mână ținând cornul abundenței (fig. 3). În fața figurii zeiței se află incizat un semn magic asemănător literei X. Pe cealaltă parte a amuletei este redată o furnică, văzută de sus. Știm azi că purtarea acestor talismane magice erau folosite pentru a vindeca diferite boli în care erau folosite remedii care implicau furnici pisate: artrita, guta sau diferite eczeme apărute pe piele.  

Fig. 3. Gemă redând-o pe zeița Ceres/Demeter, respectiv o furnică (© Dan Deac, MJIAZ).

Zeul Sol (adică Zeul Soare, cunoscut în limba greacă ca Helios) este un zeu întâlnit mai ales în secolul al III-lea d. Chr., când acesta devine o divinitate protectoare a casei imperiale. Zeul este redat din profil, în iconografia tipică: nud, cu o musculatură pronunțată, cununa de raze solare purtată pe cap și ținând în mână un bici și un glob. În fața zeului se află o stea cu șase colțuri. Acest tip de amulete era folosit în practicile magico-religioase pentru a conferi celui care o poartă protecție împotriva oricărui tip de pericole sau boli.

Fig. 4. Gemă redând pe zeul Sol/Helios (© Dan Deac, MJIAZ).

O aplică disc (denumită tessera militaris în limba latină) realizată din bronz făcea parte din echipamentul decorat al unui soldat roman. Din păcate nu cunoaștem ce tip de echipament decora deoarece nu avem date privind contextul descoperirii acestui artefact. De-a lungul timpului, în zona de nord a Daciei romane au fost descoperite câteva astfel de artefacte cu texte latine, cele mai multe din Imperiul Roman provenind din castrul roman de la Buciumi, comuna Buciumi, județul Sălaj. Piesa ce făcea parte din colecția Wesselényi Teleki menționează proprietarul care se numea Sedatius și care lupta în detașamentul unui ofițer (centurion) care se numea Sec(–). Din nefericire, textul latin nu ne informează și în ce unitate militară își desfășurase timp de 25 de ani stagiul militar acest Sedatius, dar presupunem că avem de-a face cu una dintre unitățile militare ce a fost cantonată de-a lungul istoriei în castrele romane de la Porolissum.

Fig. 5. Aplica cu text inscripționat în limba latină menționând numele soldatului Sedatius (© Dan Deac, MJIAZ).

Includerea colecției Wesselényi Teleki în patrimoniul MJIAZ în anul 1958 a reprezentat un moment de răscruce pentru dezvoltarea muzeului zălăuan. Valoarea inestimabilă a artefactelor a îmbogățit considerabil patrimoniul muzeal, iar aceste artefacte continuă să atragă atenția cercetătorilor diferitelor epoci până în ziua de azi.             

 Dr. Dan Deac, cercetător științific

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău © 2022. All Rights Reserved
Politica de confidențialitate