Cercetare arheologică la castrul auxiliar de la Brusturi

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca), Universitatea din Bayreuth (Germania) și Universitatea Babeș-Bolyai (Cluj-Napoca) a derulat, în perioada 8-24 august 2018, proiectul de cercetare  arheologică sistematică la castrul auxiliar de la Brusturi (comuna Creaca, jud. Sălaj), cunoscut în literatura de specialitate drept castrul de la Romita (comuna Românași, jud Sălaj).             Săpăturile au vizat confirmarea existenței unei structuri identificate prin metode de cercetare non-invazive (magnetometrie), identificate atât în măsurători mai vechi sau mai noi, în fața clădirii comandamentului (principia).             Secțiunea amplasată în zona de interes a scos la lumină bazele unei structuri mari, de tip tetrapylon, impresionantă prin monumentalitatea sa. Potrivit situației arheologice, a fost identificat zidul exterior al porticului principiei cât și o parte din via principalis; potrivit cercetărilor geofizice, cele patru baze ale structurii de tip tetrapylon sunt amplasate la interscția viei praetoria cu via principalis, echipa de cercetare identificând două asemenea baze. De asemenea, acoperișul structurii realizat din lemn, acoperit cu tegulae și imbricaes (țigle și olane) a fost surprins arheologic, fiind reprezentat de un strat consistent compus din aceste două elemente.             Materialul arheologic special este compus în mare parte din piroane și cuie, elemente componente a structurii cât și obiecte de bronz, unele dintre ele reprezentând piese de echipament militar, opaițe, ștampile tegulare cât și o tegula cu grafitto.             Existența unei asemenea structuri este o premieră în mediul militar auxiliar din Imperiul Roman. Este un debut optimist pentru viitoarele proiecte pe care le vom desfășura pe acest sit arheologic. Colectivul de cercetare este format din: George Cupcea-responsabil științific; Felix Marcu (MNIT Cluj Napoca); Horațiu Cociș; Dan Deac (MJIA Zalău); Bajusz Mátyás; Ioniță Petiș (MNIT Cluj Napoca); Markus Zimmermann (Universitatea din Bayreuth), Radu Zăgreanu (Complexul Muzeal Bistrița Năsăud) și masteranzi și studenți ai Universităților Babeș-Bolyai și Bayreuth.

***********************************

Tezaure monetare medievale și premoderne descoperite pe teritoriul orașului Zalău Volumul prezintă un lot de tezaure și acumulări monetare medievale și premoderne, descoperite în ultimele șase decenii pe teritoriul actualului municipiu Zalău. Materialul numismatic este edit, fiind cunoscut specialiștilor și publicului interesat de subiect, grație publicării acestor descoperiri de către reputatul numismat clujean Eugen Chirilă și colaboratorii săi, în paginile unor volume tematice sau în reviste ale muzeelor. În volumul de față au fost reunite un număr de șase tezaure și acumulări monetare, pentru ca într-un volum viitor să fie inclusă o descoperire de excepție: un tezaur ce cuprinde 696 de monede emise în 27 de state, orașe, episcopate etc., pe parcursul secolelor XVI – XVII, cunoscut în literatura de specialitate ca Al treielea tezaur monetar de la Zalău, sec. XVI-XVII.  Întreg materialul numismatic publicat în volumul de față se află în patrimoniul Muzeului Județean de Istorie și Artă din Zalău, județul Sălaj. La baza demersului editorial de față a stat dorința de a oferi publicului și pasionaților de numismatică o imagine de ansamblu asupra circulației monetare din Transilvania, cu specială privire la Zalăul medieval și premodern. Acest volum este publicat în cadrul proiectului Tezaure monetare medievale și premoderne descoperite pe teritoriul orașului Zalău (I), derulat de către Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, cu sprijinul financiar al Municipiului Zalău, prin programul de finanțare nerambursabilă în anul 2018.

********************************

Șantierul arheologic Jac ”Cămnin În perioada 3 iulie – 18 august 2017 s-a derulat a treia campanie de cercetări arheologice sistematice a sitului arheologic din localitatea Jac, comuna Creaca, punctul ”Dealul Cămnin”. Acest important obiectiv arheologic aflat în cuprinsul Complexului arheologic de la Porolissvm a fost descoperit în 1958, dar până în urmă cu doi a fost doar sumar cercetat. Noul proiect arheologic inițiat în 2015 a identificat în zona acestui sit mai multe obiective de interes arheologic. Este vorba despre o incintă fortificată cu suprafața de circa 6,5 ha care se datează la începutul primului mileniu î. Hrs. Romanii au amenajat pe versantul sudic al dealului o carieră pentru extragerea pietrei, iar în zona cea mai înaltă a fost ridicat un turn aflat în legătură cu exploatarea romană. În perioada ce a urmat retragerii romane au fost amenajate în zona acestei cariere cel puțin două camere funerare săpate în stâncă.             Campania de cercetări din acest an s-a derulat pe mai multe ”fronturi”. Am urmărit identificarea unor locuințe din perioada în care a funcționat incinta fortificată din prima epocă a fierului, iar pe una dintre laturi am identificat un potențial loc de acces în interiorul fortificației. Acest ultim aspect urmează să fie lămurit în campania viitoare. A început cercetarea arheologică și în zona carierei romane cu rezultate interesante pentru cunoașterea tehnicii de exploatare a rocilor. A fost continuată cercetarea turnului roman, iar rezultatele coroborate cu cele din anul trecut sugerează că a fost vorba despre o construcție de lemn înconjurată cu un val din pământ și palisadă de lemn, dublate, probabil, de un șanț de apărare. În luna august, la cercetările arheologice derulate a luat parte și un grup de studenți de la Universitatea din Bayeruth (Germania) aflați într-o vizită de documentare în zona Sălajului. Colectivul de cercetare a fost compus din Ioan Bejinariu, Dan Băcueț-Crișan și Dan A. Deac, toți de la Muzeul din Zalău.

**************************************

Marţolea sau Marţi Sara – un personaj mitologic din lumea satului tradiţional Cel mai cunoscut personaj mitologic din lumea satului tradiţional este Marțolea. Opersonificare a zilei de marți, o figură fantastică proprie arealului transilvănean, întâlnită în aproape toate satele. Marţolea este numele unei ființe imaginare răufăcătoare, care ar umbla în noaptea de marți spre miercuri pe la casele oamenilor pentru a pedepsi  femeile pe care le găsește lucrând. Până acum au fost culese zeci de poveşti legate de acest personaj malefic din lumea satului sălăjean pe suport electonic şi transcrise.

*************************************

Portul tradiţional sălăjean – cămaşa femeiască Cercetare începută în 2016 în Meseşenii de Sus, Meseşenii de Jos, Nuşfalău, Şeredei, Stârci şi va continua şi în 2017 în alte sate din Sălaj. Documentare şi cercetare de teren în satele sălăjene privind portul tradiţional sălăjean, cămaşa femeiască – cunoscută în Sălaj sub denumirea de spăcel – cercetare privind croiul, motivele şi tehnicile decorative. Cercetarea se va finaliza cu un catalog cu cele mai frumoase cămăşi femeieşti pe care le deţinem în patrimoniul muzeului.

************************************

Personalități sălăjene  Proiectul de cercetare științifică își propune să studieze și valorizeze viața și activitatea personalităților sălăjene aparținând epocii moderne și contemporane. Se poate afirma că Sălajul sau Țara Silvaniei este un loc binecuvântat, în care își au originea și au activat mari personalități.
Mai mult

 **********************************************

Magie și religie: oferte tradiționale și oferte moderne (Camelia Burghele)

Se observă că nu doar în comunitatea tradițională, ci și în cea modernă, omul a exploatat varianta de rezolvare magico-rituală a situațiilor de criză; legătura dintre abordările moderne ale percepțiilor orientate către magicul ritualizat și magia tradițională sunt uneori vizibile, alteori nu (în sensul că apar și practici magice inovative, urbane, occidentale).
Mai mult

*******************************************

TEME DE CERCETARE ÎN CADRUL SECȚIEI DE ARTĂ Arta socialistă din perioada 1945–1989 Patrimoniul de artă al muzeului din Zalău reflectă în mod clar aspectele dictatoriale ale regimului comunist instaurat în România după cel de-al doilea război mondial. În operele de artă românească contemporane acumulate în – spunem noi –  ”subcolecția”de artă socialistă, găsim toate tipurile de raportare la temele impuse de regim:
Mai mult

*******************************************

Cercetări arheologice sistematice în situl arheologic de la Jac, com. Creaca, dealul ”Cămnin” (iulie-august 2016). Au fost descoperite vestigii din prima epocă a fierului (prima jumătate a mileniului I î. Hrs.), urmele unei exploatări de piatră romane, precum și o grotă săpată în stâncă care a servit ca și mormânt, probabil în perioada ulterioară retragerii aureliene. În anul 2016 săpăturile arheologice au vizat urmele unei construcții romane (probabil un turn) confecționat din lemn, amenajat în punctul cel mai înalt al dealului ”Cămnin” cu o bună vizibilitate spre cele două castre de la Porolissvm. Totodată a fost degajată de pământ amenajarea funerară, iar interpretarea situației arheologice a confirmat convingerea că mormântul a fost jefuit din vechime. Au fost efectuate, în premieră pentru o parte a acestui obiectiv, aplicații tip fotogrammetrie arhitecturală pentru a sesiza eventuale urme de pictură, inscripții, semne ce nu pot fi detectate cu ochiul liber.

*************************************************

Trecut și prezent în arhitectură, habitat și locuire rurală (județul Sălaj)  Între lunile iulie – decembrie 2016 s-a desfășurat o cercetare de teren coordonată de dr. Camelia Burghele cu tema Trecut și prezent în arhitectură, habitat și locuire rurală (județul Sălaj), la care au luat parte dr. Marin Pop, Olimpia Mureșan și dr. Eugen Crihan. La finalul primei părți a studiului de teren s-au conturat câteva rezultate:
Mai mult

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău © 2022. All Rights Reserved
Politica de confidențialitate

X