Boboteaza era încă un moment marcant pentru practicile erotice feminine (divinatorii sau augurale):
„Își făceau fetele de mărit: fetele, când venea popa cu crucea, la Bobotează, puneau busuioc să treacă popa păstă busuioc și și-l puneau la căpătâi să îți viseze drăguțu. Și io mi-am făcut turtă sărată, vinea tare sărată… puneam câte on pumn de fărină și sare, multă sare, să hie tare sărată și o coceai pă lespede și apui o mâncai și noaptea vinea drăguțu și îți dădea apă, așe îl visai, că îți era sete, sete…” – Maria Petran, Surduc – Sălaj.
„La Bobotează fetele făceau o plăcintă fără sare pe care o coceau şi o puneau sub pernă, şi atunci să zicea că or visa cu cine să mărită. Iară când venea popa cu crucea, fata lega la cruce un pic dă fuior dă cânepă, aşa, on pic, îl acăţa acolo şi atunci zâcea că a avea noroc la măritat” – Mărie Huluban, Marin – Sălaj.
Acum se făcea calendarul de ceapă și o serie de practici de divinație meteorologică:
„Dacă la Bobotează îi frig, că aşe trăbuie să fie, frig, că aşe să zâce că îi jeru Bobotezei, atunci tăt anu a fi roditor şi bogat şi dacă a ninje, or fi multe grâne pă hotar, da dacă vremea îi moale, atunci a fi moale şi anu, adică sclab…” – Gavrilă Gui, Valcău de Jos – Sălaj.
Dr. Camelia Burghele, etnolog
Imagini oferite de Patricia Marina Toma