“Walking” Goods. “Walking” Ideas
Economic and Cultural Routes in the Carpathian Basin and Neighbouring Areas (7th–14th Centuries)
A cincea conferință din seria Orbis Mediaevalis a avut loc la Zalău (județul Sălaj), în perioada 24 – 27 aprilie 2025, fiind organizată de Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, cu sprijinul generos oferit de Consiliul Județean Sălaj, în parteneriat cu Institutul de Arheologie și Istoria Artei (Cluj-Napoca), Complexul Muzeal Arad și Muzeul Județean Mureș.
Foarte recent a ieșit de sub tipar, la Editura Mega, în condiții grafice excelente, volumul respectivei conferințe: D. Băcueț-Crișan, I. Stanciu, Fl. Mărginean. K. László, S. Romát (Editori), “Walking” Goods. “Walking” Ideas. Economic and Cultural Routes in the Carpathian Basin and Neighbouring Areas (7th–14th Centuries), (publicație din Seria Orbis Mediaevalis, V, 2025), Editura Mega, Cluj-Napoca, 2025.
Nu de puține ori demersurile dinspre arheologie – mai ales în ultimele decenii frecvent însoțite de diverse analize complementare – au indicat aceste generic denumite aici ”walking” goods/”walking” ideas ca semne ale unor contacte și interacțiuni între arii geografice și culturale mai mult sau mai puțin diferite, situate la distanțe mai scurte sau mai lungi unele față de altele. Nu întotdeauna astfel de semnificații sunt ușor de descifrat, de aceea discuțiile în jurul acestui subiect rămân în continuare necesare, urmate de interpretări noi ori doar ajustate, deoarece în timp intervin repoziționări teoretice și metodologice, nu în ultimul rând date pozitive suplimentare. Aceasta a fost și principala miză a conferinței care a precedat acest volum.
Fără îndoială că rutele economice și culturale în Bazinul Carpatic și zonele învecinate reprezintă un subiect de mare interes, dar care presupune diverse variabile ale conținutului, cu siguranță acestea de pus în legătură și cu anumite specificități regionale, nu în ultimul rând relaționarea cu vechiul peisaj geografic, posibilitățile de reconstituire ale acestuia, de asemenea ale schimbărilor pe care clima le-a suportat. Durata secolelor 7 – 14 este una destul de lungă, dar dacă cele patru secole care au urmat anului 1000 aparțin cu adevărat lumii medievale propriu-zise, rămâne problematică încadrarea secolelor precedente sub semnul unei relative Orbis Mediaevalis, așa cum sugerează denumirea seriei în care volumul al cincilea apare acum. În continuare rămân destule aspecte obscure (și prea puțin dezbătute) ale conținutului transformărilor sau „tranziției”/„tranzițiilor” petrecute în direcția structurilor specifice societății medievale (feudale), discutabilă fiind chiar sintagma „perioadă medievală timpurie” în privința secolelor 6/7 – 9/10, din ce în ce mai des folosită în literatura arheologică românească, dar nu numai.
În privința întregului Bazin Carpatic, arheologii și istoricii de asemenea se referă la durata existenței Khaganatului Avar, care acoperă bună parte din intervalul cronologic înainte precizat, cu propria sa cronologie internă, solid argumentată. Că ne referim la încă neclara „Perioadă Medievală Timpurie” (poziționare din partea arheologilor, de presupus contrazisă de istoricii medieviști) ori la „Perioada Avară”, rămân de explicat până la capăt precedentele mai sigure care puteau să contribuie la structurarea societății medievale. În orice caz, contactele și interacțiunile economice, cu încărcătura lor culturală, atâta cât acestea pot fi deslușite, au impulsionat transformarea societății în direcția unor noi forme de organizare. Desigur, evoluțiile petrecute în interiorul Bazinului Carpatic și regiunile imediat învecinate Khaganatului Avar nu au fost neapărat uniforme, un exemplu potrivit fiind acela al Transilvaniei, situată la extremitatea răsăriteană a Khaganatului.
Cu trimitere la intervale cronologice mai precise, contribuțiile care alcătuiesc cel de-al cincilea volum al seriei Orbis Mediaevalis abordează diverse categorii de ”walking” goods și semnificațiile revenite acestora (Călin Cosma, Melinda Takács, Ioan Stanciu, Miklós Takács, Zsuzsanna Kopeczny), altele examinează la modul direct mai vechile căi de comunicație și importanța acestora (”walking” ideas) în contexte regionale (Dan Băcueț-Crișan, Sebastian Emil Belbe) și chiar un interesant târg rural din Transilvania secolelor 12–14 (Maria Crîngaci Țiplic și Ioan Marian Țiplic). Un aspect interesant îl semnalează contribuția semnată de Bogdan Alin Craiovan, care prezintă din Banat (cu examinarea paralelelor) un nou posibil centru pentru producția olăriei, probabil de încadrat la intersecția dintre mileniile I și II, și care sugerează din nou susținerea în cursivitate a unei producții specializate, bazate pe cuptoare perfecționate folosite pentru realizarea finală a vaselor de lut. Indicii interesante în privința Dobrogei oferă cele două contribuții care onorează acest volum, semnate de Cristina Paraschiv-Talmațchiși Constantin Șova.
Editorii
