Acta Mvsei Porolissensis Vol. XLII/2020

ORGANIZAREA CREȘTERII ECONOMICE: ROMÂNIA ȘI TRANSILVANIA ÎN AJUNUL MARELUI RĂZBOI / ORGANIZING ECONOMIC GROWTH: ROMANIA AND TRANSYLVANIA ON THE EVE OF THE GREAT WAR

CORNEL BAN, Associate professor of International Political Economy at Copenhagen Business School

ABSTRACT: How big was the economic gap between the Old Romanian Kingdom and Transylvania on the eve of the Great War and how did Transylvania and other Habsburg lands rank in the economy of the Austro- Hungarian Empire? This paper makes three related claims in this regard. First, while the gap between old Romania and Transylvania appears to be rather small according to older datasets, revised long series data published more recently by Maddison and the Romanian central bank show a gap that in 2019 per capita GDP would look like the gap between Romania and Italy. If these newer datasets built with up-to-date methodologies are correct, then the conclusion is that between December 1, 1918 and the Trianon Treaty of 1920 Romania received territories that were much better situated economically and whose growth trajectory before the Great War showed a strong convergence with Italy and Spain. While the gap between Romania and Hungary endured for most of the 20th century, for some time during state socialism after joining the EU the gap between Romania and Hungary’s GDP per capita as a share of the European average shrunk considerably, pointing at dynamics of convergence that reflect on both slower growth Hungary and stronger growth in Romania. Second, while Transylvania was at the bottom of the ranking of regions of Austro-Hungary, its gap with imperial Hungary in terms of per capita GDP was not extremely large (13 percent) and Transylvania was one of the fastest growing regions of the Empire. Third, while the gap with the Austrian average was significant, it was not dramatic and there was strong convergence with the Austrian “core” thanks to Transylvania being part of the more dynamic Hungarian economy of the turn of the century. Indeed, the paper challenges the folk theory that Vienna was a better economic manager of its peripheries than Budapest by showing that Bukowina and all the other peripheral regions ruled by Vienna had much lower growth rates than Transylvania and Hungary did. Indeed, it is in the Austrian provinces that the pessimism of the internal colonialism thesis applies better in GDP per capita terms.

KEYWORDS: Transylvania, gap, economy, statistics, post-imperialism

REZUMAT: Cât de mare era decalajul economic dintre Vechiul Regat Român și Transilvania în ajunul Marelui Război și cum s-au clasat Transilvania și alte țări habsburgice în economia Imperiului Austro-Ungar? Acest articol face trei afirmații conexe în acest sens. În primul rând, în timp ce diferența dintre vechea Românie și Transilvania pare să fie destul de mică în conformitate cu seturile de date mai vechi, datele revizuite din seria lungă publicate mai recent de Maddison și Banca Națională a României arată un decalaj la nivel de PIB pe cap de locuitor care, la nivelul anului 2019, ar arăta ca diferența dintre România și Italia. Dacă aceste seturi de date mai noi construite cu metodologii actualizate sunt corecte, atunci concluzia este că între 1 decembrie 1918 și Tratatul Trianon din 1920 România a primit teritorii care erau mult mai bine situate economic și a căror traiectorie de creștere înainte de Marele Război a arătat o convergență puternică cu Italia și Spania. În timp ce decalajul dintre România și Ungaria a rezistat în cea mai mare parte a secolului al XX-lea, inclusiv în timpul socialismului de stat, după aderarea la UE, decalajul dintre PIB-ul pe cap de locuitor al României și Ungariei, ca pondere a mediei europene, s-a redus considerabil, indicând dinamica convergenței care reflect creșterea mai lentă a Ungariei și creșterea mai puternică în România. În al doilea rând, în timp ce Transilvania se afla în partea de jos a clasamentului regiunilor Austro- Ungariei, decalajul său față de Ungaria imperială în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor nu era extrem de mare (13%), Transilvania fiind una dintre regiunile cu cea mai rapidă creștere a Imperiului. În al treilea rând, în timp ce decalajul cu media austriacă a fost semnificativ, nu a fost dramatic și a existat o puternică convergență cu „nucleul” austriac, datorită faptului că Transilvania făcea parte din economia maghiară mai dinamică la începutul secolului al XX-lea. Într-adevăr, lucrarea contestă teoria popular conform căreia Viena era un manager economic mai bun al periferiilor sale decât Budapesta, arătând că Bucovina și toate celelalte regiuni periferice guvernate de Viena au avut rate de creștere mult mai mici decât au avut Transilvania și Ungaria. Într-adevăr, în provinciile austriece pesimismul tezei colonialismului intern se aplică mai bine în termeni de PIB pe cap de locuitor.

CUVINTE CHEIE: Transilvania, decalaj, economie, statistică, post-imperialism

Full Text:  PDF

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău © 2020. All Rights Reserved
Politica de confidențialitate

X