Acta Mvsei Porolissensis Vol. XLII/2020

ÎNCERCĂRI DE MODERNIZARE A RURALULUI SĂLĂJEAN ÎN ULTIMUL DECENIU AL PERIOADEI INTERBELICE / ATTEMPTS TO MODERNIZE THE RURAL AREA IN SALAJ IN THE LAST DECADE OF THE WAR PERIOD

MARIN POP, Muzeul Județean de Istorie și Artă-Zalău; email: marinpop07@yahoo.com

ABSTRACT: The process of modernization of the rural Salaj, started in the first decade of the interwar period, continued in the period under our study. At the beginning of the third decade, it was seriously affected by the great world economic crisis (1929–1933), but we find that, nevertheless, in the villages of Salaj, the infrastructure modernization works continued, albeit at a much lower intensity. The second stage of modernization of the rural Sălaj, which overlaps with the exit from the world economic crisis and the liberal government (1934–1937), was characterized by the implementation, both in Sălaj and at national level, of an ambitious project of modernization of the rural environment, and not only, especially on the basis of the law on the conversion of agricultural debts into public benefits. The project also benefited from good coordination by the state, with all the bureaucracy that existed during that period. We note, in particular, the activity of the prefect of Sălaj county at that time, Mihail Gurzău, but also of the praetors, of the village elite, priests and teachers, who tried to convince the peasants of the need to modernize the infrastructure, the education system and health system, etc., although they often clashed with the conservatism of the Romanian peasant. The third stage of modernization of the villages of Sălaj corresponds to the authoritarian Carlist regime, established on February 10, 1938. Regarding the rural environment, it can be seen that the modernization works continued, sometimes even being imposed, more or less, by the representatives of the authoritarian regime established by King Carol II, being interrupted by the outbreak of the Second World War. Of course, we must not forget the main actor of this process – the Romanian peasant – who performed all these works, sometimes voluntarily, sometimes through public service in exchange for agricultural debts, sometimes imposed by the state. Although the older rural generation was conservative and opposed to change, the younger, more educated generations understood the need to modernize the villages.

KEYWORDS: rural environment, Sălaj county, modernization, Sălaj Chamber of Agriculture, schools

REZUMAT: Procesul de modernizare a ruralului sălăjean, început în primul deceniu al perioadei interbelice, a continuat și în perioada supusă studiului nostru. La începutul deceniului trei, el a fost serios afectat de marea criză economică mondială (1929–1933), dar constatăm că, totuși, în satele sălăjene lucrările de modernizare a infrastructurii au continuat, chiar dacă la o intensitate mult mai mică. Cea de a doua etapă de modernizare a ruralului sălăjean, care se suprapune cu ieșirea din criza economică mondială și guvernarea liberală (1934–1937), s-a caracterizat prin punerea în practică, atât în Sălaj, cât și la nivel național, a unui ambițios proiect de modernizare a mediului rural, și nu numai, în special în baza legii de conversie a datoriilor agricole în prestație publică. Proiectul a beneficiat și de o bună coordonare din partea statului, cu toată birocrația care exista și în perioada respectivă. Remarcăm, în mod deosebit, activitatea prefectului județului Sălaj din acea perioadă, Mihail Gurzău, dar și al pretorilor, al elitei satelor, preoți și învățători, care au încercată să-i convingă pe țărani de necesitatea modernizării infrastructurii, a sistemului de educație și sănătate etc., cu toate că de multe ori s-au lovit de conservatorismul țăranului român. Cea de a treia etapă de modernizare a satelor sălăjene corespunde regimului autoritar carlist, instaurat la 10 februarie 1938. În ceea ce privește mediul rural, se poate constata că lucrările de modernizare au continuat, uneori

fiind chiar impusă, mai mult sau mai puțin, de către reprezentanții regimului autoritar instaurat de regale Carol al II-lea, fiind întreruptă de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Desigur că nu trebuie uitat nici actorul principal al acestui proces – țăranul român –, care a efectuat toate aceste lucrări, uneori benevole, uneori prin prestație publică în schimbul datoriilor agricole, uneori impuse de către stat. Cu toate că generația mai în vârstă din mediul rural era conservatoare și se împotrivea schimbării, generațiile mai tinere, și mai educate, au înțeles necesitatea modernizării satelor.

CUVINTE CHEIE: mediul rural, județul Sălaj, modernizare, Camera de Agricultură Sălaj, școli.

Full Text:  PDF

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău © 2020. All Rights Reserved
Politica de confidențialitate

X