Acta Mvsei Porolissensis Vol. XLI/2019 

LUCIANA NEDELEA, Babeș-Bolyai University of Cluj Napoca, e-mail: nedelealuciana753@yahoo.com  

HORAȚIU COCIȘ, Zalău County Museum of History and Art, e-mail: hcocis12@gmail.com

DAN BĂCUEȚ-CRIȘAN, Zalău County Museum of History and Art, e-mail: bacuetz@yahoo.com

In memoriam Alexandru V. Matei(1950–2010)

 ABSTRACT: Located in the spot called Sărata, in the north-eastern vicinity of the Porolissum-Pomet auxiliary fort, the archaeological excavation carried out by Alexandru V. Matei and his team (Dan Băcueț-Crișan, Phd. and Sanda Băcueț-Crișan, Phd.) in 1998, brought to light two pottery kilns (conventionally called Kiln no. 1 and Kiln no. 2), together with the remains of a linear fortification, a part of the so-called inner defense line of Porolissum. Never published in this manner before, as they were only briefly mentioned in diverse articles, the results are of major importance due to the fact that they clarify both the problems regarding the pottery production center from Porolissum and the structure-functionality-chronology scheme of the settlement’s inner defense line. Based on our analyses, the kilns were producing ceramic vessels most probably within the middle of the 2nd century AD, up to the 3rd century AD. Based on the general stratigraphy, combined with datable finds, it is quite clear that Kiln no. 1, located on the bottom of the defensive ditch indicates the fact that the linear fortification of the civilian and military core was disaffected in the first half of the 2nd century AD, altogether with the famous fortlets of Brebi. We observed a landscape transformation, due to the fact that after the linear fortification was disaffected, a new one appeared several hundred meters north, extending the distribution pattern of the settlement’s inner defense, thus making room at the same time for the pottery kilns at Sărata.

KEYWORDS: pottery kilns; linear fortification; pottery production; chronology; older excavation.

 REZUMAT: Localizată in punctul numit Sărata, in vecinătatea nord-estică a castrului auxiliar de la Porolissum-Pomet, săpătura arheologică realizată de Alexandru V. Matei și echipa sa (dr. Dan Băcueț-Crișan și dr. Sanda Băcueț-Crișan) in 1998, a adus la lumină două cuptoare de produs ceramică (numite convențional Cuptorul nr. 1 și Cuptorul nr. 2) impreună cu rămășițele unei fortificații liniare, parte a așa-numitei linii interioare de apărare a Porolissum-ului. Niciodată publicate in maniera aceasta și fiind doar parțial menționate in diverse articole in trecut, rezultatele sunt de o importanță majoră datorită faptului că ele clarifică atat problemele legate de centrul de producție a ceramicii de la Porolissum cat și schema structură-funcționalitate-cronologie a liniei defensive interioare, aparținătoare așezării. Potrivit analizelor noastre, cuptoarele produceau vase ceramice incepand cel mai probabil cu mijlocul secolului al II-lea d. Chr, pană in secolul III d. Chr.. După stratigrafia generală, combinată cu artefactele databile, este destul de clar că Cuptorul nr. 1, amplasat pe fundul șanțului defensiv, indică faptul că fortificația liniară a centrului civil și militar de la Porolissum a fost dezafectată in prima jumătate a secolului II d. Chr., impreună cu celebrele structuri de tip burgus de la Brebi. Observăm o schimbare in peisaj, datorită faptului că, după ce fortificația liniară este dezafectată, una nouă a apărut cateva sute de metri nord, extinzand modelul distribuției defensive a așezării, făcand in același timp spațiu pentru cuptoarele de produs ceramică de la Sărata.

 CUVINTE-CHEIE: cuptoare de produs ceramică; fortificație liniară; producție ceramică; cronologie; săpături vechi.

 

Full Text:  PDF

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău © 2022. All Rights Reserved
Politica de confidențialitate

X