Acta Mvsei Porolissensis Vol. XXXX/2018 

IOAN MARIA OROS, dr. ist., expert de carte veche, manuscrise, bibliolie, Amicala Bibliotecarilor & Bibliolilor „Amor Librorum Unit Nos” din România, adresa de e-mail: ioan_maria_oros@yahoo.fr

ISTVAN BAJUSZ, conf. dr. UBB Cluj-Napoca, Fac. de Istorie și Filozofie, Departamentul de Istorie în lb. maghiară, e-mail: bajusz_istvan@freemail.hu

RÉSUMÉ: Sous ce titre, les auteurs présent le manuscrit du Stephanus Marosi, le prêtre réformé en Aghireş (près de Zalău), Brevis Descriptio Telluris Silvanicae (1684), conservé dans les collections de la Bibliothèque de l’Académie hongroise à Budapest et une copie-extraite de cela, intitulée Topica Descriptio Silvaniae (1740), réalisé par Michael Kovacs de Kraszna et maintenant dans les collections de BCU Cluj-Napoca. Etant des intéressants témoignages quasi-littéraires, touchant à cette terre, les deux textes ne sont pas absolument identiques dans la taille et le contenu. Bien que, en conséquence de l’activité didactique de Stephanus Marosi, pratiquement, le texte du document, écrit en hongrois et partiellement en latin, représente une géographie versifiée de la Silvanie, rédigé plus en but mnémotechnique pour les élèves, que comme un traitement scientifique des données,Il convient de souligner la complétude des données administratives et géographiques, après le modèle des descriptions géographiques contemporaines, tel que ce brevis descriptio telluris, beaucoup usité dans l’époque, et trouvé inclusivement comme l’objet d’enseignement même en 1864. Sans mere pas du tout le signe d’égalité entre les deux œuvres, Brevis telluris descriptio (1684) et Descriptio Moldaviae (1716) – elles ne sont pas les œuvres égales comme l’envergure et la valeur, mais, au contraire, même leur destination est l’une différente; ou entre le pauvre prêtre reformé Stephanus Marosi et le souverain et le savant Dimitrie Cantemir, dans leur démarche, les auteurs recherchent un possible modèle commun, soit -il détaché d’une lecture commune des deux, soit-il inspiré par les commandements académiques d’„enquête” scientique. Pourtant, par la comparaison les deux œuvres mentionnées, l’une plus axiologique que stylistique, les auteurs essayent d’identifier un zeitgeist, un esprit de l’époque: cela brevis descriptio telluris…, comme une réaction moderne à la vision géographique des cosmographies.

MOTS-CLÉS: géographie locale, pays de Silvania, Stephanus Marosi, Dimitrie Cantemir, brevis descriptio telluris

REZUMAT: Sub acest titlu, autorii prezintă manuscrisul lui Stephanus Marosi, preot reformat din Aghireș (lângă Zalău), Brevis descriptio telluris Silvanicae (1684), păstrat în colecțiile Bibliotecii Academiei Maghiare din Budapesta și o copie-extras a acestuia, intitulată Topica Descriptio Silvaniae (1740), realizată de Michael Kovacs de Kraszna și aflată acum în colecţiile BCU Cluj-Napoca. Constituind interesante mărturii cvasi-literare, referitoare la acest ținut, cele două texte nu sunt absolut identice ca mărime și conținut. Deși, urmare a activităţii de rector a lui Stephanus Marosi, practic, textul documentului, scris în maghiară și parţial în latină, reprezintă o geografie versificată a Silvaniei, redactată mai mult în scop mnemotehnic pentru școlari, decât ca o tratare știinţifică a datelor, este de remarcat completitudinea datelor administrative și geografice, urmând modelul descrierilor geografice contemporane lui, acel brevis descriptio telluris, mult uzitat în epocă, întâlnit inclusiv ca obiect de învățământ chiar și la 1864. Fără a pune nicidecum semnul egalității între cele două opere, Brevis descriptio telluris (1684) și Descriptio Moldaviae (1716) – nu sunt opere egale ca anvergură și valoare, ci, dimpotrivă, chiar și destinația lor este una diferită; sau între pastorul de țară reformat, Stephanus Marosi, și domnitorul și savantul Dimitrie Cantemir, în demersul lor, autorii caută un posibil model comun; fie acesta degajat din lectura comună a celor doi, fie inspirat din comandamente academice de „anchetă” științifică. Totuși, prin compararea celor două opere amintite, una mai mult stilistică decât axiologică, autorii încearcă să identifice un Zeitgeist, un spirit al timpului: acel brevis descriptio telluris…, ca o reacție modernă la viziunea geografică din cosmografii.

CUVINTE-CHEIE: geografie locală, Țara Silvaniei, Stephanus Marosi, Dimitrie Cantemir, brevis descriptio telluris.

Full Text:  PDF

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău © 2022. All Rights Reserved
Politica de confidențialitate

X