ACTA MVSEI POROLISSENSIS vol. XXXVIII/2016 

ROMAN CRISTIAN-CONSTANTIN, Muzeul de Arheologie, Istorie şi Etnografie Hunedoara, e-mail: cricr2001@yahoo.com;

IOAN ROMULUS VASILE, TMK Reşiţa. e-mail: romulus.ioan@tmk-artrom.eu;

ROXANA TURLE,  Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie si Teologie, e-mail: roxa.turle@gmail.com

ABSTRACT: This article puts in discussion a few methodological aspects regarding the metallurgy and the processing of ferrous metals in the Dacian Era, in Hunedoara area, from the point of view of the objects found in archaeological context. The geological context of the iron ore from Poiana Rusca Mountains has been primarily considered, pointing out two major sources of extraction located near Hunedoara (Teliuc, Ghelari). Then, a database has been created using both the chemical and metallographic methods. Different categories of materials have been analysed (iron ores, argillaceous, grogs, iron dross, lumps and finished products). In the context of the discovery of ferrous artefacts dated in the Dacian Era, the most recent metallographic analyses made on a set of objects belonging to a feature (House 1/2009) from Hunedoara-Sânpetru Hill (The Water station), have been also taken into consideration. These artefacts have been made by the reduction of the iron ore (% Fe >98%) having a% C 1,1–1,6 on the surface, while the percentage of residual elements is rather low. Considering this, the analysis of the rare elements (residual ones) remains the most effective solution in order to identify the iron ore deposit. The outstanding conclusion of this methodological step, based on undoubtedly scientifical arguments, is that the ferrous outcrops from Ghelari and partially Teliuc, have been mined in the Dacian Era.

KEYWORDS:  ferrous metallurgy, Poiana Rusca Rusca Mountains, Dacian era, metallography, Ghelari, Hunedoara.

REZUMAT: Acest articol tratează câteva aspecte metodologice cu privire la metalurgia şi prelucrarea fierului dacic în zona Hunedoarei, prin prisma unor obiecte descoperite în contexte arheologice. Pentru început a fost discutat contextul geologic al zăcămintelor de fier din Munţii Poiana Ruscă, cu accent pe cele două surse majore din vecinătatea Hunedoarei (Teliuc, Ghelari) şi a fost generată o bază de date şi cunoştinţe, prin aplicarea metodelor chimică şi metalografică. Au fost analizate mai multe categorii de materiale (minereuri, luturi/nisipuri, şamote, zguri, lupe şi produse finite). De asemenea au fost luate în discuţie, în contextul descoperirilor de artefacte feroase de epocă dacică, cele mai recente analize metalografice efectuate pe un lot de piese, care au provenit dintr-un complex închis (Locuinţa 1/2009) de la Hunedoara-Dealul Sânpetru (Staţia de apă). Aceste piese sunt obţinute din minereu de fier prin reducere (% Fe >98%) şi au un% C 1,1–1,6 la exterior, în timp ce% de elemente reziduale sunt foarte scăzute. În acest context, analiza elementelor rare (reziduale) rămâne soluţia eficientă a identificării zăcămintelor feroase. Cea mai importantă concluzie a acestui demers metodologic, bazată pe argumente ştiinţiice incontestabile, este aceea că aflorismentele feroase la zi de la Ghelari şi parţial Teliuc au fost exploatate în epoca dacică.

CUVINTE-CHEIE: metalurgia fierului, Poiana Ruscă, epoca dacică, metalografie, Hunedoara, Ghelari

Full Text:  PDF

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău © 2022. All Rights Reserved
Politica de confidențialitate

X