Acta Mvsei Porolissensis Vol. XXXVI/2014 

CORINA BEJINARIU, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău

ABSTRACT: The present study presents the results of a research carried out through September-November 2014 in 14 rural cemeteries and 5 urban cemeteries, all from Sălaj county. The research took into consideration two elements, and our analysis focused primarily on the first one; thus we have photographed all funerary monuments which had a ceramic photography attached and respectively those which had a funerary epitaph. During the analysis of the obtained material we proceeded to a summary incursion in the history of photography, with special reference to what postmortem Victorian photography meant, exemplifying the differences from the scenery of funerary photography due to the diversity of different cultural models. Also we presented three perspectives to the approach of the motifs of using tomb photography: the social-identity approach, the pragmaticcommercial approach, the metaphysical approach. A first conclusion proposed by us is that now-a-days, tomb-photography is a „construction”, resulted after a symbolic negotiation between the one who orders it (and benefits of it) and the one who executes it (the one who provides the funerary service). The paper is only an introduction of a wider, more ample visual funerary anthropological endeavor, which will include in the future the analysis of funerary photographs from family albums and those associated to the obituary and commemoration ones.

KEYWORDS: Death; Post-mortem photography; ceramic photography; cemetery; funerary monument; memory; commemoration.

 REZUMAT: Materialul prezintă rezultatele cercetărilor efectuate în perioada septembrie-noiembrie 2014 în 14 cimitire rurale şi 5 cimitire urbane, toate din judeţul Sălaj. Cercetarea a avut în vedere două elemente, iar analiza noastră a vizat primul dintre acestea; astfel, am fotografiat toate monumentele funerare care aveau ataşată fotografie ceramică, respectiv pe cele care conţineau epitafe funerare. În analiza materialului obţinut am procedat la o incursiune sintetică în istoricul fotografiei, cu referire specială la ce a însemnat fotografia post-mortem de factură victoriană, exemplificând şi diferenţele din scenografia fotografiei funerare datorate diversităţii modelelor culturale. De asemenea, am prezentat trei perspective de abordare a motivelor utilizării fotografiei de mormânt: abordarea social-identitară, pragmatic-comercială, abordarea metafizică. O primă concluzie propusă de noi este aceea că, actualmente, fotografia de mormânt este o „construcţie”, rezultată în urma unei negocieri simbolice între cel care o comandă (şi beneficiază de ea) şi cel care o execută (prestatorul de servicii funebre). Articolul este doar o introducere la un demers mai amplu de antropologie vizuală funerară, care va include, în viitor şi analiza fotografiilor funerare din albumul de familie, precum şi a celor asociate anunţurilor de deces şi a celor de comemorare.

CUVINTE-CHEIE: moarte, fotografie post-mortem, fotografie ceramică, cimitir, monument funerar, amintire, comemorare.

Full Text:  PDF

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău © 2022. All Rights Reserved
Politica de confidențialitate

X