Acta Mvsei Porolissensis Vol. XXXVI/2014 

ANDREI-SABIN FAUR, Masteratul de Istoria şi Socio-Antropologia Epocii Moderne, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie şi Filozofie, email: faur_andrei_91@yahoo.com

ABSTRACT: The present study aims to analyze the way in which the nation and the people were defined in the main juridical and ideological works of the Romanian intelligentsia from Transylvania and from the Romanian Principalities, in the XIXth century. In our research we used the Supplex Libellus Valachorum (1791), the Tismana (1821) and Islaz (1848) proclamations, the article O tocmeală de rușine și o lege nedreaptă [ A Shameful Bargain and An Unfair Law ] by Simion Bărnuțiu (1842) and the Discourse he held in Blaj in 1848, the constitutional projects of 1822 (belonging to Ionică Tăutu and his group), 1838 (edited by Ion Câmpineanu), 1859 (edited by the Focșani Committee) and also the Constitution of 1866. In Romanian, the nation and the people were designated by many terms which led to many confusions and some authors, like Simion Bărnuțiu, changed several times their opinion about the meaning of these important concepts. Our research has underlined the Romanian intelligentsia’s option for the Herderian type of nation, which was based on the common language, the traditions and the common past, instead of the French model of nation, which relies on the loyalty of the citizens to the same laws, although the French influence was very powerfull in the Romanian Principalities.

KEYWORDS: Transylvania, Romanian Principalities, Romanian intelligentsia, nation, people, Simion Bărnuţiu

REZUMAT: Prezentul studiu își propune să analizeze felul în care au fost definite națiunea și poporul în principalele texte cu caracter juridic și ideologic ale românilor din Transilvania și Principatele Române la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în secolul al XIX-lea. Pentru acest demers am cercetat Suplex Libellus Valachorum (1791), proclamația de la Tismana a lui Tudor Vladimirescu (1821) și cea de la Islaz (1848), articolul O tocmeală de rușine și o lege nedreaptă al lui Simion Bărnuțiu (1842) și Discursul său de la Blaj (1848) dar și proiectele constituționale din anii 1822 (Constituția Cărvunarilor), 1838 (elaborat de Ion Câmpineanu), 1859 (proiectul Comisiei de la Focșani) și Constituția din anul 1866. În limba română, poporul și națiunea au fost desemnate în perioada studiată prin foarte mulți termeni, ceea ce a dus la foarte multe confuzii, iar unii autori, precum Simion Bărnuțiu, și-au schimbat de-a lungul timpului opinia cu privire la ce înseamnă poporul sau națiunea. Analiza noastră a scos în evidență și opțiunea românilor pentru modelul herderian al națiunii, bazat pe limba, trecutul și tradițiile comune, în dauna celui contractualist de factură franceză, chiar dacă mulți membri ai intelighenției din Principate au fost marcați de această cultură.

CUVINTE-CHEIE: Transilvania, Principatele Române, inteligenţa română, naţiune, Simion Bărnuţiu

Full Text:  PDF

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău © 2022. All Rights Reserved
Politica de confidențialitate

X