În sertare, în cutii vechi sau între paginile albumelor de familie se păstrează fotografii pe lângă care, uneori, trecem fără să le mai privim cu adevărat. Chipuri cunoscute doar pe jumătate, oameni despre care știm câteva lucruri sau poate nimic, locuri care s-au schimbat și întâmplări pe care doar cei mai vârstnici și le mai amintesc. Fiecare dintre aceste imagini ascunde însă o poveste care merită recuperată.

„Amintiri recuperate” este un proiect realizat împreună cu voluntarii liceeni ai Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, pe care i-am provocat să pornească într-o adevărată cercetare a propriului trecut. Să răscolească prin sertarele de acasă, ale bunicilor sau ale mătușilor, să caute fotografii vechi și să aleagă o imagine pe care o consideră relevantă pentru istoria familiei lor.

Fotografia devine punctul de plecare al unei mici investigații. Cine sunt oamenii din imagine? Când și unde a fost realizată? Cu ce prilej? Cum trăiau, ce visau și ce întâmplări le-au marcat existența? Pentru a găsi răspunsurile, voluntarii discută cu părinții, bunicii și celelalte rude, adună mărturii, confruntă amintiri și încearcă să reconstituie cât mai atent lumea surprinsă într-o singură clipă.

Este un exercițiu de arheologie sentimentală de familie: fotografia este „artefactul”, iar poveștile păstrate în memoria celor apropiați sunt fragmentele din care poate fi recompus un destin. Pentru că, dincolo de un nume și de un chip păstrat pe hârtie, fiecare om din familia noastră este un întreg roman pe care încă îl putem descoperi.

Pe baza fotografiei și a interviurilor realizate, fiecare voluntar scrie o poveste. Nu doar despre trecut, ci și despre întâlnirea sa cu acel trecut, despre lucrurile aflate pentru prima dată și despre oamenii pe care ajunge să-i cunoască altfel. Poveștile sunt publicate în această secțiune de  blog a muzeului, pentru ca amintirile personale să nu rămână ascunse în sertare, ci să devină parte din memoria unei comunități.

Poveste cu poveste și fotografie cu fotografie, „Amintiri recuperate” va aduce la lumină destine, întâmplări și fragmente de viață păstrate până acum în memoria familiilor. Pentru că istoria nu se află doar în manuale, arhive sau muzee. Uneori, ea începe chiar acasă.

Ana Tudoran, muzeograf PR