Back to all Post

Aluaturile de Paşti – PASCA

Paștele în satul tradițional sălăjean: 

Pasca este cea care a dat numele sărbătorii, se coace o singură dată pe an, de Paşti. Are formă rotundă, dintr-un aluat bine dospit, umplută cu brânză dulce de vaci, frământată cu ou şi zahăr, cu împletituri pe margine, iar împletiturile din mijloc au forma crucii pe care a fost răstignit Iisus. În unele locuri, pasca este dusă la biserică în noaptea de Înviere pentru a se sfinţi. Astfel, ea dobândeşte puteri purificatoare.

În momentul în care se pune în cuptor, femeile fac semnul crucii, cu lopata, pe pereţii cuptorului, spunând: „Cruce-n casă, cruce-n piatră/Dumnezeu cu noi la masă/Maica Precistă pe fereastră!”.

          De regulă, pasca se coace fie în Joia Mare, fie în Sâmbăta Mare: ”În Joia Mare să face pască, una mare – un aluat cu lapte cu brânză şi ouă în cuptor şi făceu şi mai mnici – păscuţă  mnici, alea să dădeu la prunci că eram mulţi” –  Chira Ana,  Tihău.

”De Paşti să face pască mare cât on ciur, era tepsie specială să să cocă. Să mere cu ie la biserică şi să făcea masă pă familii” –  Revnic Maria,  Şasa.

”La Paşti să fac păscuţe mnici cu brânză dulce şi cu ou, să dă la coptii şi la ţâgani, umblă după ouă. Când erau coptiii mei mnici aşe iera, când merei la biserică, în duminica de Paşti, merei cu coşu şi le dăde câte on ou roşu, o păscuţă” –  Perneş Maria, Bocşiţa.

       

 ”La noi să face cocorada cu brânză de vacă sărată şi cu aceie să mânâncă orice mâncare de Paşti. Îi on fel de pască, tătă lumea face şi amu. Aluat de pâine, să pune brânză de vacă cu ouă, sare şi să face în tavă mare, să unje cu gălbenuş de ou pă deasupra” – Baidoc Maria, Meseşenii de Sus.

”Colacu Paştelui să făce la noi, să frământă aluatu cu ouă multe, până asudă grinda, şi îl făcem împletit. Făcem tri corde şi punem pă marjine, on coc îl punem în mnijloc, deasupra să pune iară corde. În mnijloc aceie era cu nucă, ala era pasca de Paşti, tătă lumea făce. Să începe când vinem di la Înviere” – Puşcaşiu Sofia, Sighetu-Silvaniei.

”Pasca o fac cu brânză de vacă, aşe mare, din aluat dulce, în tepşe rotundă şi o unjem cu ou. Mai demult să făce pască la ciurdar şi una  la cioban, fiecare familie făce şi le dăde câte două ouă. Să mai făce și cozonac de Paști” – Nădăşan Victoria, Bozolnic.

”La noi să face pasca în cuptor cocător, pă o tavă mare să pune aluat, apoi brânză şi apoi să adună aluatu ca şi plăcinta. Apoi să taie bucăţi. Noi o facem cu brânză de oaie” – Brânduşan Ioan, Rus.

”Pasca o făcem din aluat de pâne în tepşe rotundă şi o întindem ca o plăcintă şi punem brânză sărată şi ou pă ie şi adunam la mnijloc aluatu păstă brânză. Pântu casă făcem ori brânzoici, ori pască cu brânză sărată. Pască făcem şi la păstori că avem vaci, porci, le făcem păscuţă cu brânză şi ou şi în demineaţa de Paşti când ţâpam porcii la pocar şi vacile la ciurdar le dădem lor, câte o pască şi două ouă” – Demle Viorica, Buciumi.

„De Paşti făcem ori brânzoici, ori pască cu brânză sărată. Mai făcem cozonac cu nucă şi colac cu lapte gol. Să făce on colac mare, rotund ca o pâine, da frământat cu lapte şi era gol, nu să umple cu mnică. Colacu aiesta îl făcem numa de sărbători, mai mult de Paşti” – Silvia Șchiopului, Gălășeni.

Olimpia Mureșan, muzeograf

Add Your Comment

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău © 2022. All Rights Reserved
Politica de confidențialitate

X