Homepage / EXPOZIȚII / TEMPORARE

Oala de sarmale a bunicii…

– data vernisaj – 9 martie 2017

În așteptarea sărbătorii pascale, în contextul pietal al postului, prezentăm publicului o expoziție etnografică intitulată Oala de sarmale a bunicii…. Expoziția este o colaborare între Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Ţăranului Român Bucureşti, Muzeul Astra din Sibiu, Muzeul Satului Bănățean Timișoara și Muzeul de Istorie și Artă din Zalău.

Activități cu publicul:

  • dezbatere cu tema De post și de dulce în satul tradițional
  • demonstrație de olărit: Oale de sarmale noi după modele vechi

Vernisajul expoziției a avut loc în 9 martie, ora 14.00, la Galeria de Artă Ioan Sima iar expoziția este deschisă publicului până în data de 28 aprilie.

****************************************************************************

 Cool sa fii cool-t! Trei licee, trei idei, trei expoziții. 

– data vernisaj – 30 ianuarie 2017

Muzeul de Artă  Ioan Sima, a găzduit în 30 ianuarie, vernisajul expozițiilor propuse și realizate în cadrul proiectului derulat de Muzeul Județean de Istorie și Artă,  Cool sa fii cool-t! 

Este un nou proiect derulat de muzeu sub forma unei competiţii, care îşi propune apropierea tinerilor de valorile patrimoniale prin implicarea lor directă în realizarea şi organizarea unei expoziţii, precum şi în promovarea ei. Potrivit tragerii la sorţi, care a avut loc în luna decembrie, echipa Liceului de Artă „Ioan Sima” formată din Zanga Sebastian, Iloc Alexandru, Ienciu Carmen, Hanczig Szilvia, Nagy Klaudia, profesor coordonator Keresztes József, muzeograf coordonator Attila Szabo, a ales ca temă ”Atelierul artistului”, o tema care să ne introducă în universul intim al artistului și nu într-o expoziție formală, de galerie de artă. Echipei de la Colegiul Naţional Silvania i-a revenit domeniul arheologiei, transpusă prin segmentul expozițional intitulat SELFvoluție, o istorie a imaginii din preistorie până în antichitate.  Ideea interesantă a interpretării reprezentărilor chipului uman prin practica omniprezentă a selfie-ului,  a fost gândită şi prezentată publicului de o echipă  formată din Prodan Miruna, Iacob Paul, Bejinariu Vlad, Pavel Ionatan, Turian Tudor, profesori coordonatori Iulia Florian și Laslzo Laszlo, muzeograf coordonator Sanda Băcueț Crișan, clasica expoziție de arheologie fiind însoțită de mici proiecte interactive. Nu în ultimul rând Liceul Pedagogic Gheorghe Șincai, având ca domeniu etnografia, a subliniat una dintre preocupările actuale identitare şi anume ”Tradiția continuă cu noi”. Un interior de casă ţărănească a fost locul în care Ilieș Ioana Georgiana, Mureșan Oana, Dreptate Eduard, Mărcuț Mihai, Pop Sergiu, Bejinariu Alysa, profesor coordonator Oprea Carmen, muzeograf coordonator Olimpia Mureșan, au prezentat, într-un mod inedit obiecte casnice, mobilier și obiecte cu valoare decorativă, toate ilustrând tradiţia locuirii,  funcţionalitatea şi simbolistica organizării spaţiului în satul de altădată.

            Competiția este abia la început, vernisajul fiind prima mare confruntare, iar numărul impresionant de tineri prezenţi la vernisaj arată că atunci când sunt implicaţi efectiv în a gândi şi face lucruri pot deveni o forţă creativă şi mobilizantă. Urmează alte probe, iar finalul lunii februarie va aduce echipa sau echipele câştigătoare, atunci când va fi jurizată creativitatea, documentarea riguroasă precum şi promovarea eficientă în atragerea publicului.

Da, E COOL SĂ FII COOL-T !

Mai mult...

************************************************************************************

Anul 2016:

Expoziția ”Satul transilvan. Desenul etnografic în opera etnografului cercetător științific dr. Kós Károly”

data vernisaj – 6 octombrie 2016

Compusă din 30 de planșe, utilizează desenele realizate de către dr. Kós Károly  în timpul cercetărilor de teren efectuate în Câmpia Transilvaniei,

documentând interesul științific al cercetătorului pentru ocupații secundare, agricultură, grădinărit, îndeletniciri casnice, prelucrarea papurii, a cânepii și a lânii, cojocărit, olărit, comerț, așezare, arhitectură, locuință, alimentație, port, obiceiurile din ciclul vieții și viața comunitară. Etnograful și desenatorul dr. Kós vedea în desen mai mult decât o modalitate de ilustrare, el considera desenul o metodă de înregistrare și interpretare extrem de importantă. Prin desen cercetătorul nu doar înregistrează mecanic, ci selectează, analizează, în urma acestora stilizează, subliniază vizual,  cu scopul de a scoate în evidență trăsăturile importante. Latura cognitivă primează întotdeauna celei estetice, iar împreună cu descrierile minuțioase ale fiecărui desen, acestea devin și surse foarte importante pentru cercetările ulterioare. Durata expoziției: 6-19 octombrie 2016.

Expoziția a fot realizată în colaborare cu ”Fundația Cercetător Științific dr. Kós Károly” din Ungaria; curator: Szabó Attila, șef secție artă. 

Mai mult...

  ************************************************************************************

Din tainele restaurării

– data vernisaj – 15 noiembrie

În perioada 15 noiembrie 2016 – 6 ianuarie 2017, la Galeria de Artă “Ioan Sima”, sub egida: Din tainele restaurării, a fost deschis publicului vizitator Salonul Interjudețean de Restaurare. 

La realizarea expoziției, alături de gazdele manifestării – specialiștii de la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău  – au participat cu exponate specialiști în domeniul restaurării și conservării patrimoniului cultural mobil de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca, Muzeul Cetății și a Orașului Oradea și Muzeul Județean Satu Mare.

Prin modul în care a fost amenajată expoziția, publicul vizitator a avut posibilitatea să pătrundă în “tainele” acestei profesii, obiectele fiind însoțite de documentația de restaurare (fotografii, investigații și intervenții specifice).

Mai mult...

************************************************************************************

Ultimi dinozauri din Transilvania

 Așa cum știm, zona Transilvaniei a fost o bogată sursă de informație cu privire la  cei mai vechi ”locuitori” ai spațiului carpato-danubiano-pontic, și anume… dinozaurii. Expoziția ”Ultimii dinozauri din Transilvania” a suscitat interesul vizitatorilor fiind expuse reconstituiri în mărime naturală a unor specimene descoperite în acest areal. Inițiativa acestui demers aparține specialiștilor de la  Direcţia Patrimoniu Cultural a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca și a poposit la Muzeul de istorie și Artă din Zalău în perioada octombrie/noiembrie 2016 

 ************************************************************************************

Şcoala de altădată.

De la tăbliţă la tabletă. De la cercetaşi la pionieri.

– data vernisaj 7 aprilie 2016

Pe data de 7 aprillie 2016, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă-Zalău, sub egida Consiliului Judeţean Sălaj, în colaborare cu Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Sălaj și Colegiul Naţional „Silvania”, a vernisat expoziția „Școala de altădată. De la tăbliță la tabletă. De la cercetași la pionieri”.  

Expoziţia a încercat să surpindă, prin obiecte, manuale vechi, documente şi imagini, evoluţia învăţământului sălăjean, de la tăbliţa de scris şi şcolile confesionale, până la calculatoare, tabletă şi alte mijloace moderne de învăţământ. De asemenea, de la organizaţiile de cercetaşi, la străjerii din timpul regelui Carol al II-lea şi pionierii regimului comunist. A fost reconstituit şi un interior de clasă, cu bănci vechi, tablă de lemn, laborator de fizică şi chimie, etc.

Mai mult...

************************************************************************************

Păsări și flori de pe valea Barcăului

 – data vernisaj 9 martie 2016

Expoziția Păsări și flori de pe valea Barcăului (coordonată de dr. Camelia Burghele) a valorificat cercetări etnografice de teren din zona Barcăului, într-un mediu multietnic – români și maghiari. Au fost expuse piese din colecțiile particulare a două colecționare locale: Ligia Alexandra Bodea (țesături românești) și Posta Rosza (țesături maghiare), în mod special textile de interior (șterguri, lipideauă – cerceafuri, fețe de masă, fețe de pernă, țoale – cuverturi, păretare – textile decorative).

Expoziția a îmbinat tradiția satului sălăjean cu preluarea simbolurilor culturale în modernitate, pentru că a expus alături de piese autentice din cultura țărănească locală și mici obiecte realizate de copiii de la Școala Simion Bărnuțiu din Zalău, în ideea ca întregul demers să fie dedicat zilei de 8 Martie. Au expus elevi din clasele I C (Mihaela Urs), I D (Adriana Șut), II C (Florentina Ciunt) și III A (Daniela Bejan), participanți într-un proiect educațional.

Vernisajul expoziției a avut loc în data de 9 martie, ora 11, la Secția de Istorie a Muzeului.

Discuțiile au fost purtate la dezbaterea cu tema Tradiție și modernitate pe valea Barcăului, la care au fost invitați să participe specialiștii din domeniu, elevii din proiectele educaționale și publicul prezent la vernisaj. 

Mai mult...

************************************************************************************

Expoziția ”De leac. De frumusețe…”

– data vernisaj 9 februarie 2016

Expoziţia și-a  propus să exploreze preocupările legate de sănătate și frumusețea corporală. Au fost expuse obiecte care atestă grija pentru sănătate și aspectul fizic din preistorie până în vremurile mai recente. Este vorba despre instrumente medicale și recipiente farmaceutice, ustensile folosite pentru întreținerea pielii, bărbii sau părului.

Nu au  lipsit nici obiectele care atestă activitatea vindecătorilor în preistorie (șamani, vraci, etc.) dar și practica descântatului cu caracter terapeutic. Au fost  expuse și obiecte care prezintă moda vremii în materie de coafuri în epoca romană, dar și inventarul unui mormânt celtic în care alături de armele războinicului se regăsesc și ustensile care dovedesc preocupare pentru aspectul fizic.
Expoziția este  rodul unei colaborări cu muzee din nord-vestul României: Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul de Istorie a Maramureșului, Complexul Muzeal Bistrița – Năsăud.

Mai mult...

************************************************************************************

Anul 2015

************************************************************************************

Bijuteriile naturii – fluturi și gândaci

Bijuteriile naturii – data vernisaj 2 aprilie 2015

Expoziția valorifică o parte a colecției de entomologie a Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău prezentând p
este 5000 de fluturi exotici și autohtoni și gândaci din toate continentele, respectiv un vast material documentar despre activitatea colecționarului Takács Adalbert, cel care a fost realizatorul acestei colecții private care apoi a ajuns să fie achiziționată de muzeu. 

Patrimoniul muzeal creat astfel reprezintă una dintre cele mai importante colecții entomologice din punctul de vedere al diversității speciilor cuprinse, însumând aproape 13.000 de exemplare. Pe lângă acesta, sursa primordială a materialului expozițional constituie fondul de arhivă al familiei Takács care ne-a fost încredințat în scopul valorificării informațiilor de mare valoare documentară. Obiecte personale, instrumente speciale de lucru și multe documente legate de viața personală, formarea profesională, cariera și familia, dar în primul rând de activitatea de colecționar al lui Takács Adalbert îmbogățesc informația despre cunoștințele noastre din domeniul entomologiei, al lumii fascinante a lepidopterelor (fluturi) și coleopterelor (gândaci).
Exponatele sunt însoțite de informații despre curiozități, superstiții și simbolistica diverselor tradiții populare legată de insecte. Corespondența vastă a lui Takács cu colecționarii din toate continentele reprezintă o componentă esențială a acestei expoziții. Planșe instructive, postere cu informații biografice și de specialitate completează aspectul expoziției, respectiv un fragment de pădure reconstituit pentru ilustrarea ambientului natural al insectelor.   

Mai mult...

 

************************************************************************************

Expoziția Turcii și Tătarii din Dobrogea

Turci și tătari 1

– data vernisaj 8 aprilie 2015

Amintiri

Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale din Cluj Napoca, în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, organizează expoziția Turcii și tătarii din Dobrogea. Amintiri. Vernisajul va avea loc pe data de 8 aprilie 2015, orele 14, la sediul din str.Unirii, nr.9 

Expoziţia conţine 32 de imagini, provenind din colecţii personale ale membrilor celor două comunităţii, turcă şi tătară din Dobrogea.

Istoric

În zona Dobrogei tătarii sunt atestaţi cel mai devreme, prin documente şi dovezi arheologice în secolul al XIII-lea, dar probabil într-o primă etapă zona a fost supusă raidurilor de pradă şi unor relaţii de vasalitate cu Hanatul Hoardei de Aur. Originea lor constituie încă obiectul unei controverse istorice, dat fiind că unii autori, preponderent ruşi, le atribuie rădăcini etnice mongole, în timp ce, mai recent, prinde tot mai mult teren teoria originii turcice. Cert este că pe la sfârşitul sec. al XIII-lea – începutul secolului următor sunt atestate deja ca şi aşezări tătăreşti Isaccea şi apoi Babadagul. Ulterior, numărul tătarilor musulmani din Dobrogea avea să sporească prin migraţii succesive din raţiuni politice mai ales. Noi valuri de tătari se stabilesc în Dobrogea la sfârşitul sec. al XVI-lea urmaţi de alţii veniţi după includerea Crimeii în Imperiul ţarist la sfârşitul sec. al XVIII-lea.

Stabilirea turcilor în Dobrogea s-a petrecut în etape pe măsura integrării acestei regiuni în Imperiul Otoman începând cu sfârşitul domniei lui Mircea cel Bătrân (1418) şi sfârşind cu preluarea controlului asupra gurilor Dunării prin cucerirea cetăţilor Poarta Alba şi Chilia de la Ştefan cel Mare al Moldovei (1484). În decursul celor patru veacuri de stăpânire efectivă a otomanilor în Dobrogea numărul musulmanilor, turci şi tătari a crescut constant şi datorită numeroşilor ghiauri (necredincioşi, nemusulmani) care au trecut la mahomedanism pentru a scăpa de plata haraciului (impozit), astfel că, la fel ca şi în alte zone ale Balcanilor, o parte din actualii musulmani sunt foşti creştini.

La momentul încorporării Dobrogei în regatul României (1878) din totalul populaţiei provinciei de peste 225 000 de persoane, musulmanii (turci, tătari, circasieni) reprezentau peste 56 %. Din acest moment începe însă declinul numeric al grupului musulman dobrogean care începe imediat după integrarea 1880, dar se accentuează odată cu apariţia Turciei moderne (1923) sub Mustafa Kemal Atatürk şi ulterior, după instaurarea comunismului în România. Actualmente, după ultimul recensământ (2011) în Dobrogea mai sunt circa 48 000 de turci şi tătari. Factorii care au determinat migraţia au diferit de la o etapă la alta. Dacă în prima etapă determinant a fost fenomenul de colonizare a Dobrogei cu români şi ulterior aromâni şi sprijinirea acestora de către statul român cu peste 80 000 ha de teren până în ajunul Primului Război Mondial, ulterior, după instaurarea Republicii Turcia din 1923 au contat legile adoptate de noul stat de sprijinire a turcilor rămaşi în afara graniţelor şi de încurajare a emigraţiei. După 1948 fenomenul emigraţional este mai redus şi determinat mai ales de presiunea ideologică.

În decursul istoriei lor turcii şi tătarii dobrogeni au fost în mod tradiţional agricultori şi crescători de animale. Odată cu modernizarea acestei provincii, mai accentuat după 1880 modul lor tradiţional de viaţă şi restructurarea regimului proprietăţii realizat de autorităţile româneşti a cunoscut o permanentă schimbare. Ameninţaţi cu sărăcirea mulţi săteni au apucat calea porturilor dobrogene, mai ales Constanţa şi au devenit muncitori portuari, comercianţi, muncitori agricoli, etc.

În decursul istoriei, din rândul etnicilor turco-tătari s-au ridicat o serie de figuri marcante, dintre care la loc de frunte se situează cea a lui Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei (1710-1711) şi eminent cărturar, precursor al iluminismului românesc care provenea dintr-o familie de tătari nogai creştinată. Se cuvin a fi amintiţi Kemal Karpatî, tătar dobrogean, istoric renumit, ajuns consilier pe probleme orientale al mai multor preşedinţi americani din ultimii 20 de ani, Hamdi Cerchez actor, Gemil Tashin istoric, etc.

Expoziția a putut fi vizitată până pe data de 10 mai 2015.   

Mai mult...

************************************************************************************

Expoziția „Măștile tradiționale din Maramureș”

Începând cu 1 decembrie s-a deschis expoziția: „Măști tradiționale din Maramureș”, la Galeria de Artă Ioan Sima, și vă așteptăm să ne vizitați, toți cei care doriți să intrați în spiritul sărbătorilor de iarnă și mai ales al colindului cu măști! 

În deschiderea expoziției i-am avut ca invitați pe copiii de la clubul copiilor din Sighetu Marmației, „Mugurel Junior”, care ne-au prezentat „Jocul Măștilor” și ne-au colindat colinde din Maramureș.  

Mai mult...

 


 

Comments are closed.