Homepage / EXPOZIȚII / PERMANENTE
O nouă expoziție, pe cât de inedită pe atât de interesantă Expoziţia MuzeOM Știința face spectacol la Noaptea Cercetătorilor Simpozion de creaţie artistică de la Jebucu Simpozionul de creație artistic-plastică de la Stana 2017 Comunicat de presă ”Prin cenușa imperiului” Amintiri dintr-o vacanță frumoasă… Vacanța la muzeu ! Șantierul arheologic Jac ”Cămnin” Comunicat Porolissum Fest 2017 Porolissum Fest 2017 Lista câștigătorilor biletelor gratuite de intrare în Muzeu 10 pentru Muzeu si Porolissum. Portret de eveniment Asediul nocturn al populațiilor barbare cu săgeți și proiectile incendiare la Porolissum Fest 2017 Vacanța la Muzeu De ce merită să vii la Porolissum Fest? O nouă ediție Porolissum Fest Cum a fost la Noaptea muzeelor? Daruri către zei! Ne pregătim de „Noaptea muzeelor” POVESTEA LUTULUI S-a vernisat expoziția Oala de sarmale a bunicii… Oala de sarmale a bunicii… Premia Musei E cool să fii cool-t! Competiția liceelor. Noi despre noi Ziua Națională a României sărbătorită la muzeu Simpozion aniversar Noaptea cercetătorilor 2016 Activitate educaţională Activitate cercetășească Cărticica poveştilor muzeului Raport Vacanţa la muzeu 2016 Cetăţi necunoscute ale Sălajului Continuare jurnal Porolissum Fest 2016 Vacanţa la muzeu TOP 10 POROLISSUM FEST Jurnal Porolissum post-eveniment I Porolissum Jurnal Post Porolissum Fest 2016 Jurnal Porolissum Fest Vacanța la muzeu Jurnal Porolissum Fest 2016 Jurnalul ante – Porolissum Fest 2016 Ziua Universală a Iei Pregătiri Porolissum Fest 2016 Porolissum Fest 2016

GALERIA IOAN SIMA

Fondat în 1951 și reorganizat în 1971, Muzeul de Istorie și Artă din Zalău a beneficiat, inițial, de două expoziții permanente: cea de istorie și cea de artă populară. Ulterior, printr-un gest de o remarcabilă noblețe sufleteasca și artistică, Ioan Sima, artist plastic deja consacrat la vremea aceea, originar din Pericei (Sălaj), propune forurilor culturale ale vremii o donație de tablouri personale, cu condiția ca ele să fie păstrate într-un spațiu adecvat și care să constituie nucleul unui muzeu memorial…

******************************************************************************************

PALEOLITIC

Paleolitic

Prima epocă a dezvoltării comunităților umane-paleoliticul, este reprezentată în expoziția de bază a muzeului prin reconstituirea unui habitat de peșteră,  și anume peștera de la Cuciulat, loc de descoperire al unor picturi rupestre datate între 10000 și 8000 î.Chr. Alăturat sunt expuse și obiecte specifice acestei perioade, lame, toporașe de mână, descoperite în așezarea de la Perii Vadului (județul Sălaj).

******************************************************************************************

NEO-ENEOLITIC

Neo-Eneolitic

La fel ca toate reconstituirile prezente în expoziția de bază, casa neolitică este reconstituită pe baza unui context real, identificat în cadrul cercetărilor arheologice din așezarea neolitică de la Porț ”Corău”. Locuința de suprafață este completată de o zonă de lucru, ilustrând astfel cea mai cunoscută activitate meșteșugărească de la Porț, confecționarea obiectelor din piatră (dălți, topoare, tesle, zdrobitoare).

******************************************************************************************

EPOCA BRONZULUI

Este reconsEpoca Bronzuluitituit ambientul unui atelier pentru turnat piese de bronz descoperit în așezarea din epoca bronzului cercetată în localitatea Recea. Pe vatra de foc este așezat un creuzet cu metal pentru a se topi în vederea turnării. Lângă vatra de foc, un personaj suflă aer printr-o duză pentru a spori combustia.

 

******************************************************************************************

EPOCA FIERULUI (î. Chr.)

Epoca fierului ( î. Chr.)Din importanta aşezare fortificată, cercetată în ultimii 20 de ani, de la Şimleu Silvaniei-Observator, am ţinut să reconstituim un interior de locuinţă de suprafaţă cu inventarul ceramic specific epocii. În vitrina corespunzătoare este expus depozitul de piese din bronz de la Sâg.

 

******************************************************************************************

CELŢII (sec. IV-III î. Chr.)

În expansiCelțiiunea lor spre răsărit, celţii au cucerit şi Transilvania, stăpânind-o până la finalul sec. II î.Chr. Celţii au adus cu ei prelucrarea fierului la scară largă şi modelarea ceramicii la roata olarului. Expoziţia şi-a propus să reproducă un atelier de meşter olar, în care se regăseşte şi cuptorul pentru ars recipientele realizate şi uscate pe poliţe.

 ******************************************************************************************

DACII (sec. II î. Chr. -I d. Chr.)

CDaciionfecţionarea ceramicii la roata olarului, dar mai ales metalurgia fierului au fost preluate şi dezvoltate de către daci după dispariţia celţilor din Transilvania. În segmentul expoziţional dedicat civilizaţiei dacice ne-am propus să reconstituim atelierul metalurgic de pe dealul Cetate de la Şimleu Silvaniei. În acest atelier meşterul dac locuia şi muncea realizând atât obiecte din fier, cât şi din bronz şi argint, dar şi confecţiona replici fidele ale monedei romane.

******************************************************************************************

LIMESUL ROMAN (sec. II-III d. Chr.)

******************************************************************************************

ROMANII (sec. II-III d. Chr.)

În secolului XIX Károly Torma spunea în urma vizitei pe dealul Pomăt: ,,În zona Pomet, chiar dacă e o zonă sălbatică, din ruinele construcțiilor Limesul roman 3observăm înalta tehnică a arhitecturii romane[…].Este copleșitoare această măreție a puterii de făurire romană. Doar astfel înțelegem vorba lui Seneca: ”oriunde cucereau romanii, ei ajungeau să și locuiască pe acolo.”[trad. după Károly Torma 1863].

Sectorul roman al expoziției permanente dorește să redea splendoarea de altă dată a Porolissum-ului antic. Este vorba de târgul aflat la baza zidurilor romane în care comercianți din așezarea de la Porolissum vindeau produse ceramice celor aflați în afara Imperiului Roman. 

Printre cele mai importante acțiuni ale romanilor o dată ce cucereau un teritoriu era construirea rețelei stradale. ”Autostrada” romană pornea de la Porolissum și trecea prin cele mai importante așezări ale Daciei: Napoca (Cluj-Napoca), Apulum (Alba Iulia), Colonia Dacica Ulpia Traiana Sarmizegetusa (capitala provincială) și în final ajungea la Drobeta (Drobeta Turnu-Severin) ajungând ca apoi această rețea să fie legată de cea din restul Imperiului Roman și implicit de Roma. Azi știm că această rețea a Daciei (sau cel puțin o parte din ea), fusese terminată în 108 d. Chr., la doar doi ani după cucerire.

Un aspect mereu prezent în viața cotidiană era cel legat de religie, iar expoziția prezintă intrarea într-un templu roman, statuia de cult și baza de statuie dedicate lui Iupiter Dolichenus, o divinitate prezentă de regulă mai ales în mediul militar.

Mergând mai departe putem admira casele și vilele romane ale așezării ce s-a format în jurul fortificației romane principale (castrul de pe dealul Pomăt) cu tot ceea ce decora o dată aceste clădiri.

Nu în ultimul rând civilizația romană a produs ideea băilor publice, un ritual zilnic în care indivizi de toate vârstele și indiferent de statutul social se întâlneau aici pentru a face o baie și a purta diferite discuții.

  Ca orice așezare romană importantă de pe cuprinsul vast al Imperiului Roman, Porolissum-ul beneficia de asemenea de un amfiteatru. Acest amfiteatru se afla la marginea așezării iar capacitatea acestui era de aproximativ 5000-5500 de locuri, fiind undeva la zece ori mai mic decât celebrul Colosseum de la Roma. De regulă amfiteatrul era folosit ca loc de exerciții și parade ale armatei iar în zilele de sărbătoare programul se încheia cu celebrele lupte de gladiatori. 

Mai mult...

******************************************************************************************

EV MEDIU TIMPURIU

Tipică pEV MEDIU TIMPURIUentru secolele VIII-X, locuinţa de suprafaţă, prevăzută cu cuptor de tip pietrar, surprinde şi unul dintre apectele casnice ale perioadei, râşnitul grâului, ilustrat prin prezenţa feminină din interior.

 

 

******************************************************************************************

TÂRGUL DE ZALĂU

SegmenTârg de Zalăutul consacrat reconstituirii Târgului de Zalău îşi propune introducerea vizitatorului în atmosfera specifică începutului de secol XX, prin surprinderea principalelor elemente ce caracterizau locul celor mai potrivite şi fertile interacţiuni sociale. Coloratura specifică a segmentului expoziţional este dată de diversitatea produselor ce se comercializau în târguri, dar şi de prezenţa „vânzătorilor” şi „cumpărătorilor”. De asemenea,  aspectul cosmopolit specific zonelor comerciale  este susţinut şi prin multietnicitatea surprinsă în expoziţie la nivelul portului personajelor, precum şi a produselor comercializate.

******************************************************************************************

EPOCA DE AUR

Segmentul eEpoca de aurxpoziţional prezintă elemente de viaţă politică, economică şi socială, precum şi dinamica spaţiului locuit în perioada regimului comunist, mai precis din ultimele două decenii ale acestuia (după reorganizarea administrativă din 1968). De asemenea, epoca este suprinsă prin „tipologiile” create şi adaptate de ideologia regimului comunist: „şoimii patriei”, „pionerii”, precum şi prin reprezentarea specifică a unor categorii socio-profesionale: muncitorii.

******************************************************************************************

ARMAMENTARIA

Sala estARMAMENTARIA 1e destinată evidenţierii evoluţiei armamentului şi a echipamentului militar din preistorie până în epoca contemporană. Pe peretele stâng al sălii este redat grafic armament din epoci diverse, iar pe cel drept a fost realizată o panoplie cu arme albe şi de foc din evul mediu până în zilele noastre. În sală sunt expuse central 13 manechine de războinici echipaţi cu replici şi piese originale specifice epocii pe care o reprezintă.

Vitrinele adăpostesc piese originale de armament şi echipament militar, dar şi o machetă de castru roman şi una reproducând o cetate dacică.

******************************************************************************************

SALA TEZAURULUI

Cele mTEZAURai reprezentative descoperiri numismatice, alături de  o serie de podoabe purtate de-a lungul timpului, fac obiectul expunerii în Sala Tezaurului. Aici vizitatorul poate admira, într-un ambient aparte, podoabe din Epoca bronzului și bare de bronz în formă de verigă deschisă, folosite ca mijloace de plată înainte de apariția monedei, monede și podoabe dacice din argint, monede și podoabe din epoca romană și medievală.

******************************************************************************************

GALERIA PERSONALITĂȚILOR SĂLĂJENE

Segmentupersonalitati Sălăjenel ilustrează viaţa şi activitatea personalităţilor sălăjene care s-au afirmat în diferite domenii ale vieţii politice, religioase şi culturale, devenind personaje reprezentative pentru evoluţia istorică a societăţii româneşti în secolele XIX-XX. Datorită reprezentativităţii şi implicării în evenimente majore ale istoriei naţionale, familiile Pop de Băseşti, Maniu, Coposu, precum și ideologul revoluției pașoptiste, Simion Bărnuțiu, beneficiază de un spațiu mai consistent.

******************************************************************************************

FUNERARIA

Sala suFunerariaprinde evoluţia ritului şi ritualului funerar din epoca neolitică până la practicile specifice satului tradiţional, pornind de la ideea că domeniul funerarului oferă, îndeosebi pentru perioadele îndepărtate de timp, informaţii esenţiale cu privire la segmentul credinţelor religioase şi a comportamentelor rituale.

 

******************************************************************************************

LAPIDARIUM

Un elemelapidarium 1nt definitoriu al istoriei romane era scrisul. Textele latinești și grecești descoperite pe monumentele recuperate accidental sau în urma cercetărilor arheologice aduc un aport important cercetării civilizației romane. O parte din aceste monumente se află expuse în lapidarul roman din curtea muzeului. Astfel aflăm informații suplimentare despre viața religioasă, istoria politică și militară, populația din zona așezărilor romane și nu în ultimul rând despre practicile funerare. Unele dintre aceste monumente și textele lor au contribuit nu de puține ori la o mai bună cunoaștere a istoriei Imperiului Roman.

Pe lângă monumentele scrise, statuile și fragmentele arhitectonice aflate în colecțiile lapidarului au relevat informații privind arhitectura și arta romană la Porolisum cât și în alte așezări romane de pe cuprinsul județului Sălaj.

 

Comments are closed.