Homepage / CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ
O nouă expoziție, pe cât de inedită pe atât de interesantă Expoziţia MuzeOM Știința face spectacol la Noaptea Cercetătorilor Simpozion de creaţie artistică de la Jebucu Simpozionul de creație artistic-plastică de la Stana 2017 Comunicat de presă ”Prin cenușa imperiului” Amintiri dintr-o vacanță frumoasă… Vacanța la muzeu ! Șantierul arheologic Jac ”Cămnin” Comunicat Porolissum Fest 2017 Porolissum Fest 2017 Lista câștigătorilor biletelor gratuite de intrare în Muzeu 10 pentru Muzeu si Porolissum. Portret de eveniment Asediul nocturn al populațiilor barbare cu săgeți și proiectile incendiare la Porolissum Fest 2017 Vacanța la Muzeu De ce merită să vii la Porolissum Fest? O nouă ediție Porolissum Fest Cum a fost la Noaptea muzeelor? Daruri către zei! Ne pregătim de „Noaptea muzeelor” POVESTEA LUTULUI S-a vernisat expoziția Oala de sarmale a bunicii… Oala de sarmale a bunicii… Premia Musei E cool să fii cool-t! Competiția liceelor. Noi despre noi Ziua Națională a României sărbătorită la muzeu Simpozion aniversar Noaptea cercetătorilor 2016 Activitate educaţională Activitate cercetășească Cărticica poveştilor muzeului Raport Vacanţa la muzeu 2016 Cetăţi necunoscute ale Sălajului Continuare jurnal Porolissum Fest 2016 Vacanţa la muzeu TOP 10 POROLISSUM FEST Jurnal Porolissum post-eveniment I Porolissum Jurnal Post Porolissum Fest 2016 Jurnal Porolissum Fest Vacanța la muzeu Jurnal Porolissum Fest 2016 Jurnalul ante – Porolissum Fest 2016 Ziua Universală a Iei Pregătiri Porolissum Fest 2016 Porolissum Fest 2016

Șantierul arheologic Jac ”Cămnin

În perioada 3 iulie – 18 august 2017 s-a derulat a treia campanie de cercetări arheologice sistematice a sitului arheologic din localitatea Jac, comuna Creaca, punctul ”Dealul Cămnin”. Acest important obiectiv arheologic aflat în cuprinsul Complexului arheologic de la Porolissvm a fost descoperit în 1958, dar până în urmă cu doi a fost doar sumar cercetat. Noul proiect arheologic inițiat în 2015 a identificat în zona acestui sit mai multe obiective de interes arheologic. Este vorba despre o incintă fortificată cu suprafața de circa 6,5 ha care se datează la începutul primului mileniu î. Hrs. Romanii au amenajat pe versantul sudic al dealului o carieră pentru extragerea pietrei, iar în zona cea mai înaltă a fost ridicat un turn aflat în legătură cu exploatarea romană. În perioada ce a urmat retragerii romane au fost amenajate în zona acestei cariere cel puțin două camere funerare săpate în stâncă.

            Campania de cercetări din acest an s-a derulat pe mai multe ”fronturi”. Am urmărit identificarea unor locuințe din perioada în care a funcționat incinta fortificată din prima epocă a fierului, iar pe una dintre laturi am identificat un potențial loc de acces în interiorul fortificației. Acest ultim aspect urmează să fie lămurit în campania viitoare. A început cercetarea arheologică și în zona carierei romane cu rezultate interesante pentru cunoașterea tehnicii de exploatare a rocilor. A fost continuată cercetarea turnului roman, iar rezultatele coroborate cu cele din anul trecut sugerează că a fost vorba despre o construcție de lemn înconjurată cu un val din pământ și palisadă de lemn, dublate, probabil, de un șanț de apărare. În luna august, la cercetările arheologice derulate a luat parte și un grup de studenți de la Universitatea din Bayeruth (Germania) aflați într-o vizită de documentare în zona Sălajului. Colectivul de cercetare a fost compus din Ioan Bejinariu, Dan Băcueț-Crișan și Dan A. Deac, toți de la Muzeul din Zalău.

*********************************************************************************************

Marţolea sau Marţi Sara – un personaj mitologic din lumea satului tradiţional

Cel mai cunoscut personaj mitologic din lumea satului tradiţional este Marțolea. Opersonificare a zilei de marți, o figură fantastică proprie arealului transilvănean, întâlnită în aproape toate satele. Marţolea este numele unei ființe imaginare răufăcătoare, care ar umbla în noaptea de marți spre miercuri pe la casele oamenilor pentru a pedepsi  femeile pe care le găsește lucrând. Până acum au fost culese zeci de poveşti legate de acest personaj malefic din lumea satului sălăjean pe suport electonic şi transcrise.

*********************************************************************************************

Portul tradiţional sălăjean – cămaşa femeiască

Cercetare începută în 2016 în Meseşenii de Sus, Meseşenii de Jos, Nuşfalău, Şeredei, Stârci şi va continua şi în 2017 în alte sate din Sălaj.

Documentare şi cercetare de teren în satele sălăjene privind portul tradiţional sălăjean, cămaşa femeiască – cunoscută în Sălaj sub denumirea de spăcel – cercetare privind croiul, motivele şi tehnicile decorative. Cercetarea se va finaliza cu un catalog cu cele mai frumoase cămăşi femeieşti pe care le deţinem în patrimoniul muzeului.

*********************************************************************************************

Personalități sălăjene

 Proiectul de cercetare științifică își propune să studieze și valorizeze viața și activitatea personalităților sălăjene aparținând epocii moderne și contemporane.

Se poate afirma că Sălajul sau Țara Silvaniei este un loc binecuvântat, în care își au originea și au activat mari personalități.

  

Astfel, putem distinge o generație a Revoluției de la 1848 (pașoptistă – în frunte cu Simion Bărnuțiu și Alesandru Papiu Ilarian), generația Memorandumului de la 1892 (Gheorghe Pop de Băsești, Iuliu Coroianu, Alimpiu Barboloviciu, Ioan Maniu, etc.), generația „de aur” a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 și a perioadei interbelice (Iuliu Maniu, Victor Deleu, Gheorghe Pop de Oarța, Iulian Domșa, Alexandru Aciu, etc.), urmată de generațiile care au trecut prin Gulagul comunist și cea de după 1989 (în frunte cu marele om politic Corneliu Coposu). În Sălaj a existat şi o puternică mişcare feministă, grupată în jurul asociaţiei culturale Reuniunea Femeilor Române Sălăjene (Clara Maniu, Elena Pop Hossu Longin, Elena Aciu, etc.), al cărei scop era emanciparea femeii, într-o epocă în care erau profund discriminate în faţa bărbaţilor în ceea ce priveşte drepturi și libertăți cetățenești precum votul, implicare în societate, politică sau dreptul de a avea o carieră profesională.

Mai mult

 *********************************************************************************************

Magie și religie: oferte tradiționale și oferte moderne (Camelia Burghele)

Se observă că nu doar în comunitatea tradițională, ci și în cea modernă, omul a exploatat varianta de rezolvare magico-rituală a situațiilor de criză; legătura dintre abordările moderne ale percepțiilor orientate către magicul ritualizat și magia tradițională sunt uneori vizibile, alteori nu (în sensul că apar și practici magice inovative, urbane, occidentale).

  Studierea în teren a polului dinspre comunitatea tradițională a acestei legături este relativ urgentă, dată fiind rapiditatea disoluțiilor observate la nivelul vieții spirituale în lumea satului. Pe de altă parte, studierea paradigmei de oferte magice în societatea modernă este din ce în ce mai necesară și oferă o interesantă perspectivă asupra confluenței acesteia cu magia tradițională.

Pentru următoarele două luni ne propunem o radiografie a magiei contemporane și a formulelor sale de punere în act, așa cum sunt relevate de presa actuală și mediile on line (oferte, clienți, scenarii rituale).

Mai mult

*********************************************************************************************

TEME DE CERCETARE ÎN CADRUL SECȚIEI DE ARTĂ

Arta socialistă din perioada 1945–1989

Patrimoniul de artă al muzeului din Zalău reflectă în mod clar aspectele dictatoriale ale regimului comunist instaurat în România după cel de-al doilea război mondial. În operele de artă românească contemporane acumulate în – spunem noi –  ”subcolecția”de artă socialistă, găsim toate tipurile de raportare la temele impuse de regim:

  lucrări de artă care se conformează ba în mod asumat, ba mai tangențial sau cvasidistant dar suficient de autocenzurator, ideologiei de stat înfățișând și prin artă percepția și propaganda sistemului despre om și societate, cultură și muncă, aspecte economice, etc. Cercetarea s-a soldat și cu realizarea a mai multe expoziții tematice din anii precedenți: Arta în slujba ideologiei comuniste (2013); Femeia în arta socialistă (2015).

Tema de cercetare urmărește și editarea unui catalog de colecție.

Artă sălăjeană, artiști sălăjeni – un proiect de cercetare a fenomenului artistic sălăjean

Am urmărit și am documentat (am și colaborat)  la expozițiile de artă din județ: expoziția de Ex libris la Biblioteca Județeană (ianuarie); expoziția personală a pictorului Horváth Levente CCAJS (ianuarie); expoziția taberei de creație din Petrindu susținută la CCAJS (martie); expoziția personală Dr. Sipos Jozsef la CCAJS (Aprilie); expoziția ”Dealul melcilor” din materialul simpozionului de creație artistic-plastică de la Stana (septembrie); Muza Fest cu expoziția personală Andra Predescu respectiv expoziția Simpozionului internațional de arte vizuale ”Arta în grădină” de la Jibou (octombrie); expoziția personală Keresztes József Róbert tot la Muza Fest (noiembrie); expoziția personală Balajti Carol la casa EMKE din Zalău (noiembrie).

Am participat și la Tabăra de creație artistică de la Jebucu (iulie) și la cea inițiată de noi susținută la Stana (august)

Arta ceramicii populare sălăjene. Centrele Deja și Zalău

Cercetarea de teren la Deja, Mineu, Doba și Crișeni urmărește documentarea pieselor ceramice aflate în colecții locale provenite de la olarii din Deja. Am surprins caracteristicile de formă și ornamentică în vederea identificării mai exacte a unor piese aflate în colecția muzeală din Zalău.

Un proiect editorial de viitor dar și realizarea unui fond documentar fotografic despre piese de ceramică provenite din centrul ceramic Zalău sunt scopul pentru care am parcurs unul dintre cele mai importante zone de distribuție a ceramicii de Zalău: zona Eriului (Otomani, Sălacea, Marghita, Săcuieni, Valea lui Mihai, Carei, Tășnad, Galoșpetreu, Petrești); Ne-am documentat și la Muzeul Județean din Satu Mare și la Muzeul Etnogtafic ”Kallós Zoltán” din Răscruci, jud. Cluj. Totodată, am continuat documentarea colecției de ceramică de Zalău a familiei Ardai aflată în posesia doamnei Erzsébet, nevasta ultimului olar zălăuan, Gyula Ardai.

Mai mult

*********************************************************************************************

Cercetări arheologice sistematice în situl arheologic de la Jac, com. Creaca, dealul ”Cămnin” (iulie-august 2016).

Au fost descoperite vestigii din prima epocă a fierului (prima jumătate a mileniului I î. Hrs.), urmele unei exploatări de piatră romane, precum și o grotă săpată în stâncă care a servit ca și mormânt, probabil în perioada ulterioară retragerii aureliene. În anul 2016 săpăturile arheologice au vizat urmele unei construcții romane (probabil un turn) confecționat din lemn, amenajat în punctul cel mai înalt al dealului ”Cămnin” cu o bună vizibilitate spre cele două castre de la Porolissvm. Totodată a fost degajată de pământ amenajarea funerară, iar interpretarea situației arheologice a confirmat convingerea că mormântul a fost jefuit din vechime. Au fost efectuate, în premieră pentru o parte a acestui obiectiv, aplicații tip fotogrammetrie arhitecturală pentru a sesiza eventuale urme de pictură, inscripții, semne ce nu pot fi detectate cu ochiul liber.

*********************************************************************************************

Trecut și prezent în arhitectură, habitat și locuire rurală (județul Sălaj)

 Între lunile iulie – decembrie 2016 s-a desfășurat o cercetare de teren coordonată de dr. Camelia Burghele cu tema Trecut și prezent în arhitectură, habitat și locuire rurală (județul Sălaj), la care au luat parte dr. Marin Pop, Olimpia Mureșan și dr. Eugen Crihan. La finalul primei părți a studiului de teren s-au conturat câteva rezultate:

  • au fost cercetate (cel puțin parțial) comunele: Băbeni, Cristolț, Letca, Lozna, Ileanda, Gâlgău pe Someș, Surduc, Someș Odorhei, Mirșid
  • au fost efectuate contacte cu peste 100 informatori și au fost realizate interviuri cu peste 70 de subiecți
  • a fost realizat un număr foarte mare de fotografii, ilustrative pentru tehnicile și materialele de construcție dar și pentru stilul arhitectonic și evoluția acestuia, precum și despre diferite obiceiuri locale aferente construcției de case
  • au fost studiate și fotografiate acele părți din Registrele agricole locale, de la Primării, care sunt relevante pentru construcțiile tradiționale
  • a fost realizată o bază de date cu informațiile de arhivă existente în filiala locală a Arhivelor Statului
  • a fost constituită o bază de date digitală conținând informațiile de orice fel ale cercetării (înregistrări audio, înregistrări video, fotografii, fotocopii ale documentelor de arhivă)
  • a fost constituită o bază de date a informatorilor din zonă, mulți dintre ei având întocmite fișe de informator standardizate (unii informatori s-au dovedit a fi interlocutori de excepție și va trebui revenit la ei)
  • s-a putut forma o impresie generală despre arhitectura specifică Văii Someșului și evoluția acesteia în ultimii o sută de ani
  • au fost detectate o serie de case vechi valoroase, care vor putea fi prezentate, cu fotografii și poveștile din spatele construcției, într-o viitoare expoziție
  • a putut fi formulată o imagine generală asupra migrației forței de muncă din zonă
  • au fost obținute, tangent temei abordate, o serie de informații interesante referitoare la alte teme de interes (mărci identitare locale, obiceiuri din ciclul vieții, tradiții aferente calendarului popular, caracteristici ale vieții de familie și comunitare, biserici de lemn, război și prizonierat, ocupații locale etc)
Mai mult

Comments are closed.