Deschis de Marți până Duminică 9.00 - 17.00.
(Ultima intrare la ora 16.30) Luni închis.

Contribuții arheologice privind N-V României în sec. VII-XI. Cercetări în Depresiunea Silvaniei

 Titular: dr. Dan Băcueț-Crișan, cercetător științific II Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău

                    Depresiunea Silvaniei ocupă jumătatea vestică a județului Sălaj fiind o depresiune tectonică cu relief de tip colinar format din culmi deluroase dispuse de-a lungul văilor Barcău, Crasna și Zalău. Limitele geografice sunt: Culmea Sălajului (nord-vest), Munții Meseș cu Porta Mesesina/Poarta Meseșeană (est), Munții Plopișului și Dealurile Silvaniei (sud-vest).  Până în prezent, în Depresiunea Silvaniei au fost cartate peste 100 de situri arheologice databile în sec. VII-XI, dintre acestea fiind sondate arheologic peste 40 obiective: așezări, cimitire (incinerație, inhumație), cetăți (pământ, piatră). Unele dintre acestea au beneficiat de săpături arheologice extinse, cum sunt cele de la Zalău “B-dul M. Viteazul, nr. 104-106”, Bobota “Pe vale/Iertaș”, Porț “La baraj”, Aghireș “Sub pășune”, Zalău “Valea Mâții/Livada Veche”, Marca “Sfărăuaș” I sau Popeni ”Pe pogor“ și Cuceu ”Valea Bochii”. Din siturile cercetate dea lungul timpului provin cantități variate de artefacte, diverse ca material, formă sau utilitate. După cum se cunoaște, ceramica are ponderea cea mai mare în cadrul inventarului arheologic descoperit în siturile medievale timpurii.

După mai bine de 20 de ani de abordare constantă a acestei teme putem afirma fără echivoc că fenomenele culturale și transformările de ordin istoric care au avut loc în spațiul nord-vestic al României (în sec. VII-XI) sunt reflectate și de vestigiile arheologice descoperite în Depresiunea Silvaniei. Evoluția habitatul uman din spațiul geografic studiat s-a produs în strânsă conexiune cu nord-vestul României. Prin urmare, apartenența Depresiunii Silvaniei la acest areal nu este numai una geografică ci și una culturală, acesta fiind o adevărată punte de legătură (prin importanta cale de trecere reprezentată de Poarta Meseșeană) între Transilvania intracarpatică și Bazinul Tisei Superioare. Fiind o trecătoare largă și extrem de accesibilă, Porta Mesesina/Poarta Meseșeană a reprezentat dintotdeauna o importantă punte de legătură între medii culturale diverse.

Rezultate:

Bacuet Crisan Dan | History and Art Museum Zalau – Academia.edu

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău © 2020. All Rights Reserved
Politica de confidențialitate

X