Deschis de Marți până Duminică 9.00 - 17.00.
(Ultima intrare la ora 16.30) Luni închis.
Back to all Post

MEDALISTICA 3 D – Ordine și medalii din patrimoniul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău

Decorațiile de război au reprezentat dintotdeauna și la toate popoarele o înaltă cinstire a vitejiei, curajului și spiritului de sacrificiu dovedite pe câmpurile de bătălie.

Anterior intrării României în Primul Război Mondial, la 27 august 1916, cadrul legal existent permitea decorarea militarilor care se distingeau pe câmpul de luptă doar cu însemnele de război ale ordinului „Steaua României” în gradele de cavaler, ofițer și comandor, precum și cu medalia „Virtutea Militară” de război. Conform reglementărilor rămase încă din perioada Războiului de Independență (1877-1878), „Steaua României” se putea acorda tuturor militarilor, iar „Virtutea Militară” era acordată diferențiat: clasa I ofițerilor și clasa a II-a subofițerilor și trupei.

Al doilea ordin național, „Coroana României”, a fost înființat de regele Carol I, în anul 1881. El avea menirea de a răsplăti servicii deosebite aduse statului și se conferea atât militarilor, cât și civililor.

Pentru a răsplăti faptele de eroism și vitejie săvârșite în timpul Primului Război Mondial s-a instituit cel mai înalt ordin de război românesc, „Mihai Viteazul”. De asemenea, s-au adus modificări statutelor ordinelor „Steaua României” și „Coroana României”, ultimul fiind completat cu însemne specifice pentru militari. În anul 1917 a fost creat ordinul sanitar „Crucea Reginei Maria”, iar după terminarea conflagrației mondiale, „Crucea comemorativă 1916-1918” și medalia „Victoria interaliată”.

Medalistica 3D - Ordine și medalii din patrimoniul by Institutul Național al Patrimoniului on Sketchfab

Legat de desăvârșirea unității naționale din anul 1918, în anul 1922 a fost instituită medalia „Încoronarea de la Alba Iulia”, iar în anul 1929 ordinul și medalia „Ferdinand I”, cel mai înalt ordin național, egal în grad cu ordinul „Carol I”.

Se încheia astfel o etapă importantă în istoria decorațiilor românești, urmată de domnia regelui Carol al II-lea, în timpul căreia se aduc numeroase completări, modificări, și în cele din urmă reorganizări ale sistemului național de decorații. Printre altele, medalia și crucea „Serviciul credincios”, înființate în anul 1878 și 1906, au fost reorganizate. Acestea își schimbă ierarhia internă, forma și panglica. De asemenea, se modifică numărul distincțiilor care puteau fi acordate pentru fiecare grad. Astfel, „Serviciul Credincios” devenea cel mai important semn onorific inferior, urmând ca importanță imediat după gradul de cavaler al ordinului „Coroana României”.

 Anul 1939 a fost marcat de sărbătoarea centenarului nașterii regelui Carol I. Cu acest prilej a fost instituită, prin Decretul regal din 5 mai 1939, medalia „Centenarul regelui Carol I”. Medalia s-a conferit unui număr mare de persoane.

După izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, revenirea la sistemul tradițional de decorații s-a definitivat prin promulgarea Decretului regal din 30 iunie 1941, în care erau precizate cu exactitate care anume din aceste ordine, cruci și medalii puteau fi conferite militarilor români, în funcție de categoriile de merite și servicii aduse țării.

Prin Decretul Regal din 1 aprilie 1942 a fost instituită medalia comemorativă „Cruciada împotriva comunismului”. Conform legii, ea s-a conferit tuturor militarilor români de orice grad care au luat parte la operațiunile de pe frontul de răsărit.

Din păcate, odată cu instaurarea regimului totalitar comunist în România, toate ordinele și medaliile au fost desființate.

În concluzie, perioada cuprinsă între 1877-1945 a fost una dintre cele mai fecunde din istoria țării pe planul faptelor de arme, care reprezintă temelia edificării României moderne, a realizării unității naționale, a obținerii și întăririi independenței statului român.

Nu în ultimul rând, subliniem și înalta valoare artistică a acestor bijuterii, create cu migală și inventivitate, adevărate simboluri ale spiritului românesc de sacrificiu în slujba apărării valorilor perene ale civilizației românești.

Medalia Ferdinand I 

A fost instituită prin Decretul emis de Consiliul de Regență la 8 mai 1929, la aproape doi ani de la trecerea în eternitate a regelui Ferdinand I al României. Medalia este din bronz și are un diametru de 30,0 mm. Pe avers apare efigia regelui Ferdinand I, cu inscripția circulară FERDINAND I REGE AL ROMÂNIEI. Pe revers apare crucea regelui Ferdinand și anii de domnie: 1914-1927. Medalia a aparținut plutonierului adjutant Manole Lupu din Sibiu și a intrat în patrimoniul MJIAZ la 18.10. 1985.

Medalia „Victoria interaliată” 1916-1918 cu panglici 

A fost instituită la 20 iulie 1921 de către țările aliate și asociate în Primul Război Mondial (1914-1918). Medalia este din bronz aurit și de formă ovală (36 mm). Pe avers se găsește o Victorie înaripată, stând în picioare și ținând în mâna dreaptă o spadă cu vârful în jos, iar în mâna stângă o ramură de palmier; pe cap poartă o cunună de lauri. Pe revers, într-o coroană de stejar, străpunsă de o halebardă se află inscripția: MARELE RĂZBOI PENTRU CIVILIZAȚIE, apoi circular, într-un fel de lanț, numele următoarelor țări: ANGLIA-BELGIA-GRECIA-JAPONIA-SERBIA-RIGA-CHINA-ROMÂNIA-ITALIA-FRANȚA. Panglica are mai multe culori în degrade: albastru, verde, alb, galben, portocaliu.

Ordinul „Coroana României”

A fost înființat de regele Carol I, la 14 martie 1881, după ce România a fost proclamată Regat. Ordinul avea menirea de a răsplăti servicii deosebite aduse statului și se conferea atât militarilor, cât și civililor. Proiectul de medalie a fost realizat de artistul român Theodor Aman. Până la cel de-al Doilea Război Mondial au existat trei variante ale ordinului: 1881, 1932 și 1938.

Varianta din anul 1881 are pe avers o formă de cruce de Malta, cu brațele emailate în roșu. În centrul crucii, într-un madalion roșu se află cifra regală, înconjurată de următoarea deviză: „Prin noi înșine” și data de 14 martie 1881, data proclamării regatului. Pe revers, în medalionul central este înscrisă data de 10 MAIU, iar de jur-împrejur anii 1866, 1877, 1881.

Varianta din anul 1932 era identică cu cea din 1881, iar cea din 1938 era destinată militarilor, fiind cu spade. Pentru merite deosebite era suspendată de o coroană. Ordinul putea fi conferit și cu panglica medaliei „Virtutea Militară” (o panglică roșie cu câte o dungă albastră la extremități), care se acorda pentru merite deosebite în confruntarea cu inamicul.

Medalia „Crucea comemorativă a Războiului 1916-1918”

A fost instituită de regele Ferdinand I prin Decretul Regal din 8 iulie 1918. Ea a fost conferită tuturor participanților la Primul Război Mondial. Este confecționată din fier de culoare neagră de 40 mm. înălțime și lățime. Extremitatea brațelor este de formă rombică cu latura externă de 10 mm și cea internă de 7 mm. În centrul crucii se află un cerc cu diametrul de 13 mm. Marginea externă a crucii și a cercului, de 1,3 mm. sunt în relief, având culoarea bronzului. Pe avers, în medalionul central, este înscrisă cifra regală FF, cu coroana deasupra, iar pe revers anii războiului: „1916-1918”. Ulterior, o nouă veersiune a distincției a fost realizată având inscripționați pe revers anii 1916-1919 pentru participanții la luptele pentru eliberarea Transilvaniei și din Ungaria (1919).

Decretul de instituire precizează 11 barete: Ardeal, Cerna, Jiu, Carpați, Oituz, București, Turtucaia, Dobrogea, Mărăști, Mărășești, Târgu Ocna. Ulterior au fost instituite noi barete: Dunărea, 1918 și 1919, Siberia și Italia.

Ordinul „Steaua României”

A fost instituit prin Decretul Domnesc nr. 1.108 din 10 mai 1877 și nr. 1.517 din 28 iunie 1877. Se compune din Crucea Bizantină cu diametrul de 70 mm, emailată în albastru și înconjurată de raze, purtând deasupra Coroana domnească. Centrul crucii este un medalion rotund de email roșu, având pe avers cifra regală; împrejurul medalionului este un cerc de email albastru, pe care se află înscrisă deviza: „In fide salus” (În credință e salvarea), înconjurat de o ghirlandă din ramuri de stejar verde. În brațele crucii se află un fascicul de nouă raze de metal, iar de cruce este articulată sus coroana regală de metal. Pe revers, centrul medalionului este înconjurat de o ghirlandă de stejar similară cu cea de pe avers. Cele două medalii (Ordinul „Steaua României”, în grad de calaver, cu panglică și Ordinul „Steaua României de pace”, cu panglică) au aparținut generalului de brigadă Nicolae Dafinescu.

Add Your Comment

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău © 2020. All Rights Reserved
Politica de confidențialitate

X