Deschis de Marți până Duminică 9.00 - 17.00.
(Ultima intrare la ora 16.30) Luni închis.
Back to all Post

Magie și vrăjitorie. Perspective istorice, antropologice și artistice

La începutul lunii octombrie, sub coordonarea profesorului Ioan Pop-Curșeu, de la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai și a istoricului Valer Simion Cosma, Cercetător științific III la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău, a ieșit de sub tipar un volum de studii care abordează fenomenul magiei și vrăjitoriei din mai multe perspective, acoperind un spectru geografic, cronologic și tematic larg. Cei interesați de conținutul acestui volum, pot să-l achiziționeze de la sediul Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, str. Unirii nr. 9.

Acest volum, a cărui publicare a fost finanțată de Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, reunește o parte dintre lucrările susținute sub formă de conferințe în cadrul colocviului internațional Images of Witchcraft: Cinema, Theatre, Visual Arts, care a avut loc la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai, în perioada 17-19 octombrie 2019. Colocviul a fost organizat în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău și cu Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj, în cadrul unui proiect de cercetare pentru stimularea constituirii de tinere echipe independente, susținut de Ministerul Educației și Cercetării Uefiscdi Pn-III-P1-1.1-Te-2016-0067, nr. contract 135/2018, având titlul Iconografia vrăjitoriei, o abordare antropologică: cinema, teatru, arte vizuale. Echipa proiectului, compusă din Delia Enyedi, Daria Ioan, Rareș Stoica, Valer Simion Cosma, a încercat, sub coordonarea directorului de proiect Ioan Pop-Curşeu, să reunească, în cele trei zile de lucrări și discuții, o serie de specialiști eminenți în vrăjitorie, din țară și din străinătate, avându-l ca invitat de onoare pe Willem de Blécourt.

Activitățile colocviului s-au dezvoltat în mai multe secțiuni, plenare și paralele. Cele mai consistente au fost cele de teatru și cinema, însă artele vizuale și antropologia culturală au fost bine reprezentate. O primă selecție de lucrări a fost publicată într-un număr special din revista Studia UBB Dramatica, 1/2020, care – având în vedere profilul revistei – cuprinde mai ales articole despre teatru, arte performative și cinema[1]. Acel număr special din Studia este completat la modul ideal de prezentul volum, care strânge laolaltă cercetările de antropologie și are o deschidere „artistică” mai largă, cuprinzând și studii despre reprezentările vrăjitoriei în pictură și literatură, nu doar în cinema.

La fel ca în Studia, am organizat materialul nostru în două secțiuni principale și convergente: Historical and anthropological perspectives on witchcraft și Witchcraft and witches in cinema, visual arts and literature.

În gruparea materialelor din prima secțiune, am încercat să intersectăm două criterii principale: criteriul istoric s-a îmbinat astfel cu cel tematic. Parcursul pornește, așadar, de la Analele lui Tacitus (în studiul semnat de Carmen Fenechiu), trece printr-un tratat al lui Ulrich Molitor (analizat de Robert Mirică), ajunge la vrăjitoarele secolului XVI din Cluj (prezentate de Tünde Komáromi) și adăstează la foile volante care relatau cazuri de vrăjitorie în Franța secolului XVII (descrise pertinent de Kévin Cochard). Câteva studii se axează pe cazuri românești. Astrid Cambose analizează diversele metamorfoze ale unui demon feminin infanticid, anume Avestița-Avizuha, Aripa-Satanei. Valer Simion Cosma tratează raportul dintre magie și religie în lumea țăranilor ardeleni din secolul al XIX-lea. Camelia Burghele construiește o nouă analiză a străvechiului ritual al cămășii ciumei, iar Laura Jiga-Iliescu scrie despre Grațian, „vâlvă, personaj de film și erou al memoratelor locale”. Secțiunea se încheie într-o notă ceva mai exotică, cu Ekaterina V. Gusarova, care prezintă imagini etiopiene ale vrăjitoriei, și cu Daria Ioan, care scrie un studiu despre credințele magice legate de comunitățile de trans-sexuali hijra, din India.

A doua secțiune, Witchcraft and witches in cinema, visual arts and literature, se deschide cu o serie de studii despre reprezentări ale vrăjitoriei în film. Ioan Pop-Curșeu analizează numeroase filme, de cinema sau televiziune, care o au pe antica Circe drept personaj de primă importanță. Katarzyna Lipinska se focalizează pe magia evreiască, așa cum este prezentată în filmul Dybbuk de Michal Waszynski (1937). Ziyin Chen propune un studiu comparativ între Throne of Blood de Kurosawa și Millenium Actress de Satoshi Kon. Anaïs Cabart problematizează, într-o perspectivă jungiană, arhetipul Marii Mame, pornind de la Carl Th. Dreyer și ajungând la Lars von Trier. Alexandru Sterian face o analiză aplicată a subtilităților compoziției vizuale în The Blair Witch Project. După aceste studii, urmează câteva cu tematică foarte variată, menite să deschidă apetitul de cunoaștere și să stimuleze curiozitatea cititorilor în multiple direcții. Andreea Apostu prezintă temele magice din creația lui Paul Ranson, pictor din gruparea nabiștilor. Gelu Teampău scrie despre imaginile vrăjitoarei și ale ritualurilor vrăjitorești în benzile desenate. Cristina Bogdan se apleacă asupra motivelor magice în proza unor scriitoare române contemporane (Doina Ruști, Andreea Răsuceanu și Simona Antonescu). Kriszta Szabó-Matei închide volumul cu câteva note despre vrăjitoare și vrăjitorie în literatura maghiară.

Sigur că, la o privire superficială, varietatea studiilor prezentate în acest volum poate părea excesivă. La o privire mai atentă, însă, se desenează numeroase corespondențe tematice și fire de legătură. Unul dintre aceste fire principale de legătură este tocmai imaginea. Toate articolele reunite în aceste pagini, la fel care toate cele din numărul special din Studia, explorează modalitățile în care, de-a lungul istoriei, s-au constituit diverse imagini ale vrăjitoarelor și ale vrăjitoriei, fie că este vorba de reprezentări sociale cu ecouri la scară largă, fie că este vorba de reprezentări artistice, obiectivate pe diverse suporturi ori în varii forme de expresie artistică. Fiecare dintre autorii reuniți de noi aici a resimțit din plin fascinația exercitată de cutare sau cutare imagine, forța ei de reverberație, subtilă și tulburătoare, dar și chemarea stăruitoare de a o decripta și de a-i înțelege mecanismele secrete.

În paginile volumului nostru, respectăm bogăția lingvistică de la colocviul internațional din toamna lui 2019, ale cărui activități s-au desfășurat în trei limbi: engleză, franceză, română, cărora li s-au adăugat multe altele în conversațiile marginale. Engleza a fost lingua franca, deoarece comunicările în franceză și în română au fost însoțite de diverse suporturi în limba engleză (prezentări power-point, versiuni traduse, rezumate dezvoltate etc.). Aici, am ales să lăsăm autorilor libertate lingvistică absolută, convinși fiind că plurilingvismul este benefic pe tărâm cultural, în vreme ce monolitismul lingvistic nu poate să ducă decât la stereotipii și la o sărăcire avansată a gândirii libere.

În încheierea acestei scurte introduceri, nu putem spune decât că sperăm că articolele de aici își vor găsi repede cititorii, pe care să-i îndrume pe căi ale gândirii și ale simțirii – seducătoare și pline de magie.

[1] Numărul poate fi consultat în acces liber la următoarele link-uri:

http://studia.ubbcluj.ro/arhiva/arhiva_en.php

http://studia.ubbcluj.ro/arhiva/cuprins_en.php?id_editie=1287&serie=DRAMATICA&nr=1&an=2020

Add Your Comment

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău © 2020. All Rights Reserved
Politica de confidențialitate

X