Back to all Post

Lumea țărănească transilvăneană de la finalul secolului al XIX-lea la caz de boală

„20 martie 1895 pruncului Vasilie de 1 anu și 5 luni din Blasiu alui Vasile Barna i am fac un Paraclis” notează părintele V. Moldovanu din Blaj acum exact 125 de ani, în carnetul să de însemnări care cuprinde în cea mai mare parte rugăciunile și slujbele cerute sau recomandate credincioșilor aflați în diferite situații.

 „23 august 1892, Anei Tarțiu din Turdașiu i-am făcut ale M.V.  și care nu pote dormi, să se pomenească la 5 S. Liturghii (…) 31 Januar 1893, Maria Darbatu de 60 de ani din Sancelul, are ceva înlăuntru și doctorii nu o potu vindeca. A cerut rugăciunile Marelui Vasile. A datu f. Multi bani. (…) 15 Faur Iacob Bolea de 20 ani din Bucerdea Vinoasa are ametieli pre la mediul nopții miercurea și mai ales Vinerea, dar acum s-a mutatu și are și spre sâmbăta, în săptămâna trecută de 3 ori, nu numai de 2 ori ca până acum. I se face Cathisma a 5-a și se mărturisiră și tatu so Axente și filiul Iacob. Marți în 16 febr i se ceti dezlegarea de blestem și Paraclis. Să i se facă și ale M.V.” Astfel de notații acoperă ultimul deceniu al secolului al XIX-lea și primul deceniu din secolul al XX, evidențiind ipostaza de taumaturg a clericilor creștini într-o societate în care îngrijirea medicală, deși și transformase semnificativ în contextul avansului modernității, era foarte greu accesibilă marii majorități a populației, în special celor din mediul rural și din clasele de jos urbane. Atunci când nu-și tratau beteșugurile acasă sau pe la diferiți vraci și babe știutoare, cei suferinzi sau rudele lor apelau la slujbele, rugăciunile și rânduielile săvârșite de preoți, în special a celor din mănăstirile cu faimă. Recursul la astfel de soluții nu ținea doar de accesul la medici și la soluții medicale moderne, ci, în primul rând, de modul în care erau înțelese bolile și diferitele suferințe fizice. În acord cu învățătura creștină și credințele populare, bolile și necazurile puteau fi provocate de un dușman prin intermediul farmecelor și făcăturilor; puteau fi provocate de un duh necurat ori vreo entitate malefică sau puteau fi pedepse ori încercări trimise de Dumnezeu pentru a îndrepta omul.

Pentru preoți, cartea de căpătâi în această activitate era și este Molitfelnicul, carte bisericească în care sunt cuprinse rugăciunile, slujbele și rânduielile pentru o gamă foarte largă de situații, de la dureri de dinți și insomnii, până la dezlegări de blesteme sau afurisenii și rugăciuni pentru situații foarte specifice, legate de activitatea agricolă de peste an (Rugăciuni la gustarea strugurilor în 6 August, Rugăciune la semănat etc.). Examinând notațiile preotului Moldovanu din Blaj, aflate la filiala clujeană a Arhivelor Naționale, am constatat că Rugăciunile sau Blăstămurile Marelui Vasile reprezenta cea mai solicitată și recomandată soluție pentru o paletă foarte variată de boli și necazuri. Acestea sunt rugăciunile slujbei de exorcizare și se consideră că au o putere foarte mare asupra duhurilor necurate, tocmai de aceea nu pot fi citite de orice preot, fiind necesară o experiență solidă și o întremare spirituală pe măsură. Notațiile din carnetele părintelui ne arată că citirea acestora la cererea vreunui enoriaș nu implica automat săvârșirea ritualului exorcizării, ci par a fi un fel de „medicamentație” foarte puternică și eficientă în combaterea oricărui tip de boală, suferință sau necaz care poate lovi un om. În unele situații, notațiile arată că se citește ½ din rugăciunile Marelui Vasile sau, în funcție de necaz și plată, se citesc de mai multe ori. Veritabil panaceu, rugăciunile Marelui Vasile sunt administrate în cazurile mai complicate împreună cu alte slujbe și cetanii.

Fragmentele extrase fac parte dintr-un studiu în lucru despre modurile de folosire a molitfelor Sfântului Vasile cel Mare în viața religioasă din Transilvania sfârșitului de secol XIX. Despre ipostaza de vindecători și despre puterea blestemelor și slujbelor săvârșit de preoții români din Transilvania secolelor XVIII-XIX puteți citi mai multe în studiile publicate de colegul nostru Valer Simion Cosma. Unele dintre ele pot fi accesate gratuit pe https://muzeulzalau.academia.edu/ValerSimionCosma.

Add Your Comment

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău © 2020. All Rights Reserved
Politica de confidențialitate

X