Back to all Post

Call for Papers/Apel pentru contribuții

Local peripheries, imperial peripheries: peoples and spaces of Transylvania between empires, states and regimes

  For the 2020 issue of the ACTA Musei Porolissensis we invite scholars to look at the peoples and spaces of Transylvania as emerging from a complex interplay of the movements, politics, and economics of empires, states, and regimes. This invitation encompasses the possibility for articles dealing with diverse historical periods in order to understand how the peoples and spaces within Transylvania, are formed by, and in their turn form, broader relations between and within empires, states, and regimes. The state of in-betweenness or (semi-)periphery of Transylvania in this issue are, consequently understood, not as evolutionary backwardness, but an integral part of such larger or even global relations.

We follow Manuela Boatcă and Anca Pârvulescu (2020) in arguing that Western modernity and indeed ‘the world’ and global capitalism can be rethought and understood through its peripheries for instance through Transylvania and Transylvanian rurality. This argument also follows the line of Anna Tsing’s (2005, 2015) analyses of understanding global capitalism as it is constructed through local, often peripheral, spaces. Similarly, Laura Doyle lifts the term inter-imperiality from literary-cultural studies to argue for an analysis of regions and persons as caught between imperial geopolitics thus tying ‘far-flung places in dynamic relation to each other’ while emphasising ‘the fraught position’ of these regions, persons, or polities ‘existing precariously among empires’ (2018:396). These discussions demonstrate on the one hand, that what we perceive as broader, even global movements are put together through spatial relations in which peripheral, ‘backward’ spaces are not outside of (capitalist) world economies, imperial movements, or (Western) modernity, trying to ‘catch up’. Instead, they are a constitutive part of them, whether sustaining or opposing such movements. On the other hand, they see regional spaces as constituted through the movement of other ‘far-flung places’ that in their turn are part of the construction of more extensive networks of empires, capitalist economies, or modernities. If we follow this logic through, then we can observe how ‘peripheral’ and ‘core’ spaces both within regions and at larger scales do not form a continuum, as Boatcă and Pârvulescu put it, ‘ranging from tradition (associated with rurality, the periphery, and the past) to globalisation (associated with modernity, the present, and core power)’ , but rather co-constitute each other (2020:20).

Transylvania and spaces within Transylvania are then (semi-)peripheries that are both formed by and actively form the complex interplays between empires, modernisation pursuits (national and state), and political regimes. Transylvania found itself throughout its history at the crossroad of the power struggles between empires, kingdoms and nation-states, whether it be the Ottoman or the Habsburg Empire, the Russian Empire, the Austro-Hungarian Monarchy, Romanian or Hungarian nationalist conflicts, German agendas, minority negotiations of the Jewish, Roma, or the Armenian, the European Union and indeed, why not, the Roman Empire and its relation with the Barbaricum (see also Bahun, 2018). Thus the multiethnicity, the many languages and confessions, cultural diversity or local peculiarities of this semi-peripheral region are linked to the movements of such structures that themselves shape the relations between the spaces and peoples of Transylvania (see for instance Pârvulescu and Boatcă, 2019, 2020).

As we believe that Transylvanian spaces and peoples co-constitute such larger, global political and economic movements, we invite scholars from a range of disciplines within history, literary studies, and the social sciences to submit articles that can deal with (but are not limited to) the following topics:

  • Rural or urban communities, national, ethnic, and gender identities as part of different imperial and national configurations
  • Communities and languages caught between constructions of national and/or citizen identities
  • Colonisations and exchange of rural populations in imperial and post-imperial contexts
  • Modernisation projects of rural spaces and peoples
  • The urbanisation of the rural and ruralisation of the urban
  • Local knowledge and practice in relation to standardisations and centralisation processes

To be considered for this issue of the ACTA Musei Porolissensis, please submit an article until 15th of September 2020, to muzeul.zalau@gmail.com with the subject title Local peripheries, imperial peripheries. We wish to keep the structure and format of the articles open and experimental, thus we do not have a limit on the length of the articles which can be written in either Romanian or English, with a 250 words abstract and 5 keywords (preferably in both languages unless you are not fluent in one of them). The articles should be formatted in Times New Roman 12, and have an author-date Chicago citation style (see:    https://www.chicagomanualofstyle.org/tools_citationguide/citation-guide-2.html).

Editors:

Valer Simion Cosma, PhD, researcher in modern history, MJIAZ
https://muzeulzalau.academia.edu/ValerSimionCosma
Andrei Herța, PhD student, researcher in social anthropology, MJIAZ
https://muzeulzalau.academia.edu/AndreiHer%C5%A3a

Ágota Ábrán, PhD, researcher in anthropology, MJIAZ
https://muzeulzalau.academia.edu/AgotaAbran

Bibliography:

Bahun, Sanja. “Gaps, or the Dialectics of Inter-Imperial Art: The Case of the Belgrade Surrealist Circle.” MFS Modern Fiction Studies 64, no. 3 (2018): 458–87.

Boatcă, Manuela, and Anca Parvulescu. “Creolizing Transylvania. Notes on Coloniality and Inter-Imperiality.” History of the Present 10, no. 1 (2020): 9–27.

Doyle, Laura. “Inter-Imperiality: An Introduction.” MFS Modern Fiction Studies 64, no. 3 (2018): 395–402.

Parvulescu, Anca, and Manuela Boatcă. “(Dis)Counting Languages: Between Hugó Meltzl and Liviu Rebreanu.” Journal of World Literature 5, no. 1 (February 14, 2020): 47–78.

Parvulescu, Anca, and Manuela Boatcă. “The Longue Durée of Enslavement: Extracting Labor from Romani Music in Liviu Rebreanu’s Ion.” Literature Compass 17, no. 1–2 (2020): e1255

Tsing, Anna Lowenhaupt. Friction: An Ethnography of Global Connection. Princeton University Press, 2005.

Tsing, Anna Lowenhaupt. The Mushroom at the End of the World: On the Possibility of Life in Capitalist Ruins. Princeton University Press, 2015.

Periferii locale și periferii imperiale: populații și spații în Transilvania între imperii, state și regimuri

  Pentru numărul din 2020 al ACTA Musei Porolissensis facem apel la contribuții pe tema populațiilor și spațiilor transilvănene în contextul interacțiunii complexe a mișcărilor, acțiunilor, politicilor și economiei imperiilor, statelor și regimurilor politice. Această invitație are în vedere articole care analizează populațiile și spațiile din Transilvania în diferite perioade istorice, urmărind înțelegerea formării lor de către, și felul în care ele formează la rândul lor, relații mai largi între imperii, state și regimuri politice. Condiția intermediară sau de (semi-)periferie a Transilvaniei este, așadar, înțeleasă în acest număr nu ca înapoiere evolutivă, ci ca o parte integrantă a unor astfel de relații mai largi sau chiar globale.

În acord cu Manuela Boatcă și Anca Pârvulescu (2020) susținem că modernitatea occidentală, și chiar „lumea”, și capitalismul global pot fi regândite și înțelese prin periferiile lor precum Transilvania sau ruralitatea transilvăneană. Această aserțiune se sprijină, de asemenea, pe analiza Annei Tsing (2005, 2015) a capitalismului global construit prin spații locale, adesea periferice. În mod similar, Laura Doyle extinde termenul de inter-imperialitate din studiile literare și culturale pentru a propune o analiză a regiunilor și persoanelor ca fiind captive între geopolitici imperiale, așadar aducând „locuri îndepărtate într-o relație dinamică între ele”, accentuând în același timp „poziția tensionată” a acestor regiuni, persoane și organizări politice „cu existență precară în cadrul imperiilor” (2018:396). Aceste discuții demonstrează, pe de o parte, că ceea ce percepem ca mișcări largi, chiar globale, sunt conectate prin relații spațiale în care spațiile periferice, „înapoiate”, nu sunt în afara economiei (capitaliste) mondiale, a mișcărilor și acțiunilor imperiale sau a modernității (occidentale), încercând „să recupereze decalajul”. Mai degrabă, sunt o parte constitutivă a acestora, fie susținând, fie opunându-se unor asemenea curente. Pe de altă parte, ele văd constituirea spațiilor regionale prin acțiunile altor „locuri îndepărtate” care la rândul lor sunt parte din construcția unor rețele mai extinse de imperii, economii capitaliste sau modernități. Urmând acest raționament, putem observa cum spațiile „periferice” și „centrale”, atât în cadrul regiunilor, cât și la o scară mai mare, nu formează un continuum „de la tradiție (asociată cu ruralitatea, periferia, trecutul) la globalizare (asociată cu modernitatea, prezentul și puterea centrală)”, ci mai degrabă se co-constituiesc unele pe celelalte (Boatcă și Pârvulescu, 2020:20).

Transilvania și spațiile din cadrul Transilvaniei sunt așadar (semi)periferii formate de, și în același timp formând activ, interacțiuni complexe între imperii, scopuri modernizatoare (naționale și statale) și regimuri politice. Transilvania s-a aflat de-a lungul istoriei la răscrucea luptelor de putere între imperii, regate și state-națiune, fie Imperiul Otoman sau Habsburgic, Imperiul Rus, Monarhia Austro-Ungară, conflictele naționaliste româno-maghiare, planurile germane, negocierile minorităților evreiești, rome sau armene, Uniunea Europeană sau, de ce nu, Imperiul Roman și relația sa cu Barbaricum-ul (vezi, de asemenea, Bahun, 2018). Astfel, multietnicitatea, multitudinea de limbi și confesiuni, diversitatea culturală sau particularitățile locale ale acestei regiuni semi-periferice sunt conectate la mișcările și acțiunile unor asemenea structuri care, la rândul lor, conturează relațiile între spațiile și populațiile Transilvaniei (vezi, de exemplu, Pârvulescu și Boatcă, 2019, 2020).

Plecând de la ideea că spațiile și populațiile din Transilvania co-constituiesc astfel de mișcări politice și economice globale, invităm cercetători din câmpul istoriei, studiilor literare și științelor sociale să propună articole ce tratează (fără a fi limitat la) următoarele teme:

  • Comunități rurale sau urbane sau identități naționale, etnice și de gen ca parte a diferitelor configurații imperiale și naționale;
  • Comunități și limbi în contextul construcțiilor identitare naționale sau cetățenești;
  • Colonizări și schimburi de populații în contexte imperiale și post-imperiale;
  • Proiecte de modernizare a spațiilor și populațiilor rurale;
  • Urbanizarea ruralului și ruralizarea urbanului;
  • Cunoaștere și practici locale în relație cu procesele de standardizare și centralizare

Pentru acest număr din ACTA Musei Porolissensis vă rugăm să trimiteți un articol până în 15 septembrie 2020, la adresa muzeul.zalau@gmail.com cu subiectul Periferii locale, periferii imperiale. Dorim să păstrăm structura și formatul articolelor deschise și experimentale, așa că nu avem o limită de cuvinte pentru articole, iar acestea pot fi scrise fie în limba română, fie în engleză, având un abstract de 250 de cuvinte și 5 cuvinte cheie (în ambele limbi). Articolele vor fi formatate cu font Times New Roman, mărimea 12 și stilul de citare Chicago autor-dată (vezi: htps://www.chicagomanualofstyle.org/tools_citationguide/citation-guide-2.html).

Editori:

Valer-Simion Cosma, dr., cercetător științific istorie modernă, MJIAZ
https://muzeulzalau.academia.edu/ValerSimionCosma

Andrei Herța, cercetător științific socio-antropologie, MJIAZ
https://muzeulzalau.academia.edu/AndreiHer%C5%A3a

Ágota Ábrán, dr., cercetător științific antropologie, MJIAZ
https://muzeulzalau.academia.edu/AgotaAbran

Bibliografie:

 Bahun, Sanja. “Gaps, or the Dialectics of Inter-Imperial Art: The Case of the Belgrade Surrealist Circle.” MFS Modern Fiction Studies 64, no. 3 (2018): 458–87.

Boatcă, Manuela, și Anca Parvulescu. “Creolizing Transylvania. Notes on Coloniality and Inter-Imperiality.” History of the Present 10, no. 1 (2020): 9–27.

Doyle, Laura. “Inter-Imperiality: An Introduction.” MFS Modern Fiction Studies 64, no. 3 (2018): 395–402.

Parvulescu, Anca, și Manuela Boatcă. “(Dis)Counting Languages: Between Hugó Meltzl and Liviu Rebreanu.” Journal of World Literature 5, no. 1 (14 februarie 2020): 47–78.

Parvulescu, Anca, și Manuela Boatcă. “The Longue Durée of Enslavement: Extracting Labor from Romani Music in Liviu Rebreanu’s Ion.” Literature Compass 17, no. 1–2 (2020): e1255

Tsing, Anna Lowenhaupt. Friction: An Ethnography of Global Connection. Princeton University Press, 2005.

Tsing, Anna Lowenhaupt. The Mushroom at the End of the World: On the Possibility of Life in Capitalist Ruins. Princeton University Press, 2015.

image/imagine: Daniel de Lafeuille: Carte Nouvelle de Transilvanie Avec ses Consins, 1710, wikimedia commons

Add Your Comment

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău © 2020. All Rights Reserved
Politica de confidențialitate

X