Activitățile cu publicul (vizitarea spațiilor expoziționale și activitățile culturale) sunt sistate până la încetarea stării de urgență!
Back to all Post

Țuraleisa copiilor: eficiența gestului și puterea cuvântului

La Anul Nou, timpul renaște, reîncepe, redevine, în mentalitatea arhetipală, pentru că lumea este recreată la începutul fiecărui an; lumea se reînnoiește de fiecare dată și își regăsește cu fiecare început de an acea sfințenie inițială, originară, de la care a pornit crearea lumii și este firesc ca acest timp augural și această reactualizare a cosmogoniei să fie exploatată în timpul sărbătorilor de iarnă, adică într-un timp festiv, al inițierii și sfințeniei.

Interdicțiile impuse în această perioadă fetelor sunt ferm exprimate și ele par a fi generale pentru un areal destul de larg, probabil general – românesc:

                Trăbă să ai mare grijă, în dimineața de Anu Nou, primu om care-ți intră în casă să fie bărbat, că dacă nu, tăt anu nu ț-a merge bine (Viorica Sabou, Fizeș – Sălaj);

                Dacă la Anu Nou îți intră în casă o femeie, prima dată, în casă a fi sărăcie, că or fi prunci mulți; dacă intră on bărbat, a fi belșug și ți-a merge bine (Mărie Huluban, Marin – Sălaj).

Prin satele de pe valea Barcăului, copiii umblă în ajunul Bobotezei (sau, uneori, în ajunul Anului Nou), cu țuraleisa; este vorba despre cete de copii până în 15 ani, cu straițe în spate, care umblă pe la toate casele din sat și dacă primesc un răspuns pozitiv la întrebarea: Primiți cu țuraleisa? încep urările pentru gazdă. Obiceiul are clare conotații apotropaice și propițiatorii, generat nu doar de textele scurte recitate cu voce puternică de copii:

Câte pietre la fântână,

Atâtea oale cu smântână!

Câți cărbuni în vatră,

Atâția boi în poiată! (Gavril Gui, Valcău de Jos, Sălaj)

dar și de zgomotele de tălăngi, clopote, tobe și a strigătelor scoase de copii, menite să sperie duhurile potrivnice. Și de această dată, femeile sunt cele care răsplătesc, prin daruri, pe cei care vin în casă: fetele de măritat sau, în lipsa acestora, stăpânele caselor oferă copiilor mere, nuci sau prune uscate.

Add Your Comment

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău © 2020. All Rights Reserved
Politica de confidențialitate