Homepage / Cercetare / Etnograful dr. Károly Kós (1919 – 1996)
Expoziția ,,Anonimii Migrației” Partea a II-a a numărului 40 al revistei Acta Mvsei Porolissensis Artefacte arheologice din Sălaj expuse în două muzee din Belgia Proiecția filmului „23 AUGUST 1944/2019” Lansare albume de artă „Cooperativizare și decooperativizare în România” Conferința internațională NUMISMATICA CENTROEUROPAEA IV Noaptea Cercetătorilor Europeni la Zalău Nici o masă fără pește – alimentația regimului comunist între unde cum și cât ”GESTURI DE REZISTENȚĂ” Noaptea cercetătorilor europeni 2019 Invitații speciali ai One World Romania ATELIER DE RAKU Tetrapylon-ul din Castrul roman de la Brusturi scos la lumină Cercetare arheologică la Pericei Simpozionul de creaţie artistic-plastică de la Şamşud Pixels for Heritage – istorie digitalizată Cercetări arheologice la castrul roman de la Brusturi “Vacanța la Muzeu” Etnograful dr. Károly Kós (1919 – 1996) Dealul Melcilor 4 Expoziție: ,,Ceramica Centrului de olari Deja” Acta Mvsei Porolissensis la numărul 40 PROGRAM FESTIVAL POROLISSUM FEST VACANȚA la MUZEU 2019 Porolissum Fest – ,,Urzeala provinciei Dacia” Summitul Industriei Binelui Trecut şi prezent în arhitectură, habitat şi locuire rurală pe Valea Almaşului Cetăți, castele și conace din județul Sălaj. Povestea unei încăperi ,,N-a fost războiul nostru” – o altfel de istorie a Primului Război Mondial Teatru – ,,N-a fost războiul nostru” Noaptea Europeană a Muzeelor – 18 mai 2019 Cercetări arheologice în zona ”Porții Meseșene” PAȘTILE DOMNULUI, PAȘTILE Istorii Alternative în România Istoria ,,istoriei din cutie” Universul păpușilor – între joc și marcă identitară Un muzeu pentru toți: ,,Arată că ești rar. Arată că-ți pasă” Proiecție de film: ,,Aferim!” Oferta educațională a Muzeului Județean de Istorie și Artă – Zalău pentru anul 2019 Ce putem citi în noul număr al Acta Mvsei Porolissensis IOAN OROS. IN HONOREM Revista Acta Musei Porolissensis – la numărul XXXIX Retrospectiva ,,România Centenar” Expoziţia Dealul Melcilor la Stana Autobuzul Centenar la stația terminus Lansarea Platformei de Creație și Educație prin Artă – Artiști la Muzeu Știință și etnicitate Sărbători fericite! Dacă e vineri … sunt activități educaționale la Muzeu ,,100 de ani de cercetări arheologice în Sălaj (1918 – 2018)” Volum dedicat memoriei a 52 de personalităţi sălăjene din generaţia Marii Uniri LIMES FORUM VII 1 Decembrie LAKÓCA – LĂCĂUŢI Centenar călător – Bocșa Expoziția ”DRUMUL SĂRII – DRUMUL ȚĂRII” II Expoziția ”Drumul sării. Drumul Țării” Centenar Călător – Jibou Centenar călător – Șimleu Silvaniei Magia toamnei Noaptea Cercetătorilor Europeni Congresul internațional al Asociației Rei Cretariae Romanae Fautores Centenar Călător Arhitectura tradițională pe Valea Almașului Dacă e septembrie e despre patrimoniu Cercetare arheologică la castrul auxiliar de la Brusturi Tezaure monetare medievale și premoderne descoperite pe teritoriul orașului Zalău Jac – Dealul Cămnin Pentru că… Mai este 1 zi… Ateliere de vară, la Muzeu…. DESPRE ZESTREA FETEI ȘI SÂNZIENE, LA MUZEU Arheologia tehnicilor medicale Asociația Culturală Enciclopedia Dacică, Nimfele Daciei și Asociaţia Culturală Omnis Barbaria Asociația Culturală Tomis, Asociația Historia Renascita și Asociația Amicii Muzeului VIRTVS ANTIQUA, CASTRUM NOVIS și VULTURII DIN ȚARA CĂLATEI Vino și bate ”La porțile de fier ale Daciei” E vremea pentru Porolissum Fest- Festivalul roman Zalău Porolissum A fost o noapte….dar ce noapte! NOAPTEA EUROPEANĂ A MUZEELOR Expoziţia personală SZÉKELY GÉZA la „Primăvara poeziei” Cronică de familie în vremuri de război Activități educaționale A fost COOL SĂ FII COOL-T NAŢIONALISM ÎN ARTELE PLASTICE DIN ROMÂNIA DUPĂ 1918 ROMÂNIA CENTENAR Cool să fii cool-t CLIO HIGH TECH Oferta educaţională MJIAZ 2018 ARHITECTURA TRADIȚIONALĂ PE VALEA SOMEȘULUI O nouă expoziție, pe cât de inedită pe atât de interesantă Expoziţia MuzeOM Știința face spectacol la Noaptea Cercetătorilor Simpozion de creaţie artistică de la Jebucu Simpozionul de creație artistic-plastică de la Stana 2017 Comunicat de presă ”Prin cenușa imperiului” Amintiri dintr-o vacanță frumoasă… Vacanța la muzeu ! Șantierul arheologic Jac ”Cămnin”

Etnograful dr. Károly Kós (1919 – 1996)

Etnograf, muzeograf, personalitate definitorie a cercetării etnografice materiale, sociale și a muzeologiei etnografice maghiare din Transilvania de după cel de-al Doilea Război Mondial, dr. Károly Kós s-a născut la Stana (județul Sălaj), zona Călata.

Studiile liceale le face la Cluj și la Sfântu Gheorghe – unde, ca elev la liceul Mikó, sub influența orelor de geografie umană și de sociologie și a articolelor Tinerilor Transilvăneni despre cercetarea satelor, își îndreaptă atenția spre cultura tradițională. După terminarea liceului, timp de un an este student la Teologia Protestantă, după care se transferă la Facultatea de filosofie a Universității din Cluj, specializarea etnografie. Între timp, este stagiar la muzeu, iar ulterior la Institutul universitar de arheologie. În 1943 îl urmează ca bursier pe profesorul Károly Viski și învață un an la Universitatea din Budapesta. Își termină studiile pe lângă profesorul Béla Gunda, care e transferat la Cluj, iar în 1944 își dă doctoratul în etnografie. Pe lângă calificarea de etnograf, mai obține și diploma de profesor de istorie și geografie.

Între 1945 și 1950 este asistent la arheologia preistoriei și la etnografie în cadrul Universității maghiare din Cluj. Pe lângă această poziție, mai este și curatorul Colecției Etnografice a Societății Muzeului Ardelean și președintele secțiunii de Muzeistică regională și cunoștințe populare a Societății Maghiare de Cultură din Transilvania. Din 1950 este muzeograf, iar din 1951 până la pensionarea sa din 1979, director adjunct – șef de secție al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, fondat de către Romulus Vuia.

În paralel cu munca de la muzeu, între 1951-1956 conduce grupul maghiar de cercetători al Institutului de Istoria Artei al Academiei Române. Monografiile etnografice regionale scrise împreună cu Jenő Nagy și Judit Szentimrei conțin rezultatele cercetărilor efectuate în regiunile Cașin, Sălaj, Valea Târnavei Mici, în satele de ceangăi din Moldova, în Trascău – Rimetea.

Între anii 1955 și 1959 este lector la Universitatea Bolyai. Din 1957 este membru în comitetul redacțional al Anuarului Muzeului Etnografic al Transilvaniei, iar din 1970 în cel al revistei Művelődés. Este inițiatorul și redactorul periodicului Népismereti Dolgozatok (1976-1994), destinat a fi forumul specialiștilor etnografi și al culegătorilor voluntari. Din 1973 este membru al comisiei de coordonare a Atlasului Etnografic al României.

Cercetările sale vizează mai ales exploatarea unor regiuni puțin sau deloc cercetate anterior (de exemplu zonele Casin, Sălaj, regiunea Văii Târnavei Mari și Mici, comunitățile de ceangăi din Moldova, regiunea Câmpia Transilvaniei, Valea Crișului Negru, Valea Borșei). A obținut rezultate semnificative în studierea creșterii animalelor (păstoritul local agricol caracterizat prin mutarea succesivă a staulului oilor în scopul fertilizării solului, respectiv creșterea bivolilor), a meșteșugurilor (fierărit, olărit, prelucrarea lemnului, confecționarea mobilierului țărănesc) și a arhitecturii populare. Studiile sale din domeniul menținerii ordinii comunitare, al structurilor de înrudire și de neam, al artei populare ce caracterizează vârstele și relațiile între sexe, al schimbului de mărfuri și din cel al etnografiei muncii sunt noi și prin alegerea tematicii. Pe lângă descrierea minuțioasă și exigentă a elementelor culturii materiale tradiționale, în scrierile sale apare întotdeauna latura socială, comunitatea ca întreg funcțional care atribuie acestor elemente diferite funcții, care fixează regulile de utilizare a acestora și care veghează la aplicarea lor. La fel apare aici și individul care preia și aplică normele comunitare. Crezul lui era că nu obiectele izolate trebuie studiate, ci ansamblul de obiecte în care se materializează diferitele înțelesuri. Autorul acordă aceeași atenție modificării acestor înțelesuri și diferitelor relații de cauzalitate dintre acestea. Este preocupat, în mod special, de relațiile dintre popoarele conlocuitoare și vecine, de problematica interacțiunii. Analizele sale de tipologie comparativă bazate pe cercetarea colecțiilor muzeale sunt considerate opere de bază ale literaturii etnografice.     

  1.                    Tekla Tötszegi, etnograf |Muzeul de Etnografie al Transilvaniei

Post a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

X