Homepage / Articole / IOAN OROS. IN HONOREM
Proiecție de film: ,,Aferim!” Oferta educațională a Muzeului Județean de Istorie și Artă – Zalău pentru anul 2019 Ce putem citi în noul număr al Acta Mvsei Porolissensis IOAN OROS. IN HONOREM Revista Acta Musei Porolissensis – la numărul XXXIX Retrospectiva ,,România Centenar” Expoziţia Dealul Melcilor la Stana Autobuzul Centenar la stația terminus Lansarea Platformei de Creație și Educație prin Artă – Artiști la Muzeu Știință și etnicitate Sărbători fericite! Dacă e vineri … sunt activități educaționale la Muzeu ,,100 de ani de cercetări arheologice în Sălaj (1918 – 2018)” Volum dedicat memoriei a 52 de personalităţi sălăjene din generaţia Marii Uniri LIMES FORUM VII 1 Decembrie LAKÓCA – LĂCĂUŢI Centenar călător – Bocșa Expoziția ”DRUMUL SĂRII – DRUMUL ȚĂRII” II Expoziția ”Drumul sării. Drumul Țării” Centenar Călător – Jibou Centenar călător – Șimleu Silvaniei Magia toamnei Noaptea Cercetătorilor Europeni Congresul internațional al Asociației Rei Cretariae Romanae Fautores Centenar Călător Arhitectura tradițională pe Valea Almașului Dacă e septembrie e despre patrimoniu Cercetare arheologică la castrul auxiliar de la Brusturi Tezaure monetare medievale și premoderne descoperite pe teritoriul orașului Zalău Jac – Dealul Cămnin Pentru că… Mai este 1 zi… Ateliere de vară, la Muzeu…. DESPRE ZESTREA FETEI ȘI SÂNZIENE, LA MUZEU Arheologia tehnicilor medicale Asociația Culturală Enciclopedia Dacică, Nimfele Daciei și Asociaţia Culturală Omnis Barbaria Asociația Culturală Tomis, Asociația Historia Renascita și Asociația Amicii Muzeului VIRTVS ANTIQUA, CASTRUM NOVIS și VULTURII DIN ȚARA CĂLATEI Vino și bate ”La porțile de fier ale Daciei” E vremea pentru Porolissum Fest- Festivalul roman Zalău Porolissum A fost o noapte….dar ce noapte! NOAPTEA EUROPEANĂ A MUZEELOR Expoziţia personală SZÉKELY GÉZA la „Primăvara poeziei” Cronică de familie în vremuri de război Activități educaționale A fost COOL SĂ FII COOL-T NAŢIONALISM ÎN ARTELE PLASTICE DIN ROMÂNIA DUPĂ 1918 ROMÂNIA CENTENAR Cool să fii cool-t CLIO HIGH TECH Oferta educaţională MJIAZ 2018 ARHITECTURA TRADIȚIONALĂ PE VALEA SOMEȘULUI O nouă expoziție, pe cât de inedită pe atât de interesantă Expoziţia MuzeOM Știința face spectacol la Noaptea Cercetătorilor Simpozion de creaţie artistică de la Jebucu Simpozionul de creație artistic-plastică de la Stana 2017 Comunicat de presă ”Prin cenușa imperiului” Amintiri dintr-o vacanță frumoasă… Vacanța la muzeu ! Șantierul arheologic Jac ”Cămnin” Comunicat Porolissum Fest 2017 Porolissum Fest 2017 Lista câștigătorilor biletelor gratuite de intrare în Muzeu 10 pentru Muzeu si Porolissum. Portret de eveniment Asediul nocturn al populațiilor barbare cu săgeți și proiectile incendiare la Porolissum Fest 2017 Vacanța la Muzeu De ce merită să vii la Porolissum Fest? O nouă ediție Porolissum Fest Cum a fost la Noaptea muzeelor? Daruri către zei! Ne pregătim de „Noaptea muzeelor” POVESTEA LUTULUI S-a vernisat expoziția Oala de sarmale a bunicii… Oala de sarmale a bunicii… Premia Musei E cool să fii cool-t! Competiția liceelor. Noi despre noi Ziua Națională a României sărbătorită la muzeu Simpozion aniversar Noaptea cercetătorilor 2016 Activitate educaţională Activitate cercetășească Cărticica poveştilor muzeului Raport Vacanţa la muzeu 2016 Cetăţi necunoscute ale Sălajului Continuare jurnal Porolissum Fest 2016 Vacanţa la muzeu TOP 10 POROLISSUM FEST Jurnal Porolissum post-eveniment I Porolissum Jurnal Post Porolissum Fest 2016 Jurnal Porolissum Fest Vacanța la muzeu Jurnal Porolissum Fest 2016 Jurnalul ante – Porolissum Fest 2016 Ziua Universală a Iei Pregătiri Porolissum Fest 2016

IOAN OROS. IN HONOREM

Ioan Oros (pseudonim: Ioan Maria Oros) s-a născut la 7 septembrie 1947 (fiind primul venit pe lume într-o familie dăruită cu 8 copii, din care 4 mai sunt în viață), în satul Șeredeiu (adică Miercurea, un toponim de origine slavă, preluat prin filieră maghiară), sat românesc, așezat la poalele Meseșului, pe versantul vestic. Actualmente, localitatea aparține comunei Horoatu-Crasnei, județul Sălaj.

Pe scurt, biografia sa înregistrează următoarele etape: școala primară în satul natal (1954-1958); școala generală în Stârciu, satul vecin (1958-1961); Liceul de Matematică-Fizică Zalău (1961-1965); cadru didactic suplinitor în localitățile sălăjene Șeredeiu, Pria, Recea Mare (1965–1975) și, concomitent, între anii 1969-1974, student la cursurile ff. al Facultății de Istorie-Filosofie, secția Filosofie, Univ. „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca; funcționar în cooperația meșteșugărească (1975-1976); bibliotecar atestat (bibliofilie, manuscrise și tipărite românești și străine) la Casa Corpului Didactic Zalău (1976-1990); specialist carte veche la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău – Oficiul Județean pentru Patrimoniul Cultural Național Sălaj ((1991-2001); după 2002 – până la pensionare (2011) a fost muzeograf / cercetător șt. III în domeniul istoria culturii, expert în carte veche românească și străină la Secția de Istorie „Vasile Lucăcel” a muzeului zălăuan; concomitent, și-a pregătit și a finalizat, în 2009, la Universitatea „1 Decembrie 1918″ Alba Iulia, teza de doctorat „Dimensiuni ale culturii moderne în Țara Silvaniei (sec. XVII-XIX). Cărți și proprietari” (coordonată de Eva Maria Mârza – renumită specialisă în istoria cărții manuscrise și tipărite românești și străine), obținând titlul de doctor în istorie Cum laudae.

În strânsă legătură cu preocupările sale profesional-științifice în domeniul care l-a  consacrat, Ioan Oros este membru al unor asociații de profil, precum: membru fondator, din 1996, al Asociaţiei Române pentru Ex libris (AREL) şi colaborator pe linie de specialitate cu membri ai Societăţii Olandeze de Bibliofilie; membru al Amicalei Bibliotecarilor & Bibliofililor „Amor Librorum Unit Nos” din România (2012). Totodată, el s-a dovedit a fi un harnic și competent secretar de redacţie în cadrul colectivului redacţional al anuarului muzeului, Acta Musei Porolissensis (pentru numerele. XXIII-XXXII) și responsabil din partea colectivului de redacţie al secţiunii Carte veche. Istoria culturii. Personalităţi (2000-2010). În calitate de consilier editorial şi fondator/asociat al Editurii LEKTON srl Zalău (1997-2016), el a reușit să aducă pe piața cărții câteva interesante produse editoriale, cum este, de exemplu, excelentul volum trilingv 1918. Sfârșit și început de epocă (1998).

Nu trebuie uitată nici întâia și constanta pasiune a lui Ioan Maria Oros pentru literatura beletristică (poezie, eseu etc.) și filosofică. Mânat de această pasiune, a frecventat, din 1968, Cenaclul literar Silvania din Zalău și a debutat literar cu Tânguiri în dicteu, în volumul colectiv Silvania ’90, apărut la Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995; A mai scris și publicat: Meditaţiile de la Miercurea de sub Meseş, în POESIS, Satu Mare, nr. 10/1997: Şapte omagii sentimentale în formă fixă, în: „Dialog şi libertate. Eseuri în onoarea lui Mihai Şora”, Editura Nemira, Bucureşti, 1997; Dor de Kierkegaard, în POESIS, nr. 10-11-12/2000, Satu Mare, 2000. Figurează în antologia Poeți sălăjeni ai cenaclului „Silvania”, de Iuliu Suciu, Zalău, Editura Silvania, 2008. A fost autor/redactor al rubricii „Viaţa cărţilor” şi membru în colectivul redacţional al Gazetei de Duminică (serie nouă, an. I, nr. 1, 15 iulie 1994 – an II, nr. 25/49/ 6 iulie 1995). La fel, a fost autor/redactor al rubricii „Philobiblon“ la revista Silvania (începând cu anul I, nr.1, martie 1990), rubrică reluată în Limes (an I, nr. 1/1998 – an 13-16/2001), revistă de cultură a Inspectoratului pentru Cultură Sălaj, iar din 2007, cu intermitențe, susține rubrica Praful de pe cărți, în Caiete Silvane.

Lucrări publicate: A publicat peste 100 de articole privind valorificarea bibliofilică și ştiinţifică a colecţiilor de carte veche tipărită şi manuscrisă din Sălaj, apărute în periodice (Acta Mvsei Porolissensis, Alma Mater Porolissensis, Annales Universitatis Apulensis, Apulum, Caiete Silvane, Marmatia, Origini, Caiete Silvane, Philobiblon, Sargetia, Silvania, Transilvania etc.) și volume conținând lucrările unor Conferințe internaționale de specialitate: Valori bibliofile (Craiova, 2008), Cartea-România-Europa (București, 2008-2011), Cercetarea și perspectivele digitizării (Alba Iulia 2009), Biblio 2010. Inovation en bibliotheques (Brașov, 2010) sau în volumele tematice anuale editate de Amicala Bibliotecarilor & Bibliofililor (București, 2012; Târgoviște, 2013; Pitești, 2014 și 2015).

În calitate de autor unic a publicat Dimensiuni ale culturii moderne în Țara Silvaniei (secolele XVII-XIX). Cărți și proprietari, Cluj-Napoca, Editura Mega & Editura Porolissum, 2010, 553 p. (24 pl) și Istoriografia cărții românești vechi din Transilvania. De la începuturi până la 1948, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2011, iar în calitate de coautor a semnat Bibliografia de Referinţă a Cărţii Vechi, CIMEC, Bucuresti, 1999 și Memorii, jurnale si însemnări transilvane 1938-1989, Zalău, Editura Limes, 2001 (împreună cu etnografa Corina Bejinariu şi istoricul Cornel Grad); Medalioane istoriografice și destine literare, Zalău, Editura „Caiete Silvane”.

A tradus în limba română: Ioan Petru Culianu, Antropologia filosofică, (după „Cahier de l’Herne. Mircea Eliade”, Paris, 1978, p. 203-211), text publicat, parţial, în „Silvania”, anul II, nr. 16-17/1991 și republicat integral în „Gazeta de Duminecă”, serie nouă, anul I, nr. 17-22/1994; F. Postma, În căutarea tipăriturilor academice de Franeker (Câteva impresii dintr-o a patra călătorie de studii în România, 1994), partea I. – Zalăul / traducere din olandeză şi notiţă biografică /, în Limes, 2-3, 1998. La fel, două din lucrările sale literare au fost traduse în limba maghiară și în limba franceză, iar 7 dintre lucrările sale de specialitate (istoria cărții) au fost traduse în franceză și engleză.

 Pătrunzând dincolo de crusta unor sumare date biobibliografice, ni se dezvăluie o personalitate complexă, cu variate preocupări și realizări cultural-științifice, un cititor împătimit, încă din primii ani de școală, cu lecturi bogate, predilect beletristice, neocolind, însă, scrierile filologice și filosofice. Fire iscoditoare, aparent taciturnă, dar, în realitate, bonomă, ușor ironică, cu un sănătos umor, Ioan Oros nu este și nici n-a fost un simplu și neselectiv consumator/receptor de carte, ci, mai ales, un fin și competent ghid în lumea/domeniul informației bibliografice, oferind, generos și prompt, ajutor de specialitate multor dascăli sălăjeni, care-și redactau diverse lucrări pentru obținerea gradelor didactice. Din punct de vedere al stăpânirii unei bogate informații bibliografice, Ioan Oros seamănă, oarecum, păstrând măsura, cu eroul cunoscutei nuvele a lui Stefan Zweig, Mendel, omul cărților, apărută (coincidență!) în 1927, exact cu 20 de ani înainte de nașterea celui sărbătorit, azi, la 70 de ani și un pic.

Cornel Grad

Post a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*