Activitățile cu publicul (vizitarea spațiilor expoziționale și activitățile culturale) sunt sistate până la încetarea stării de urgență!
Back to all Post

Revista Acta Musei Porolissensis – la numărul XXXIX

           În anul 1977, la un an după aniversarea unui sfert de veac de existență, Muzeul Județean de Istorie și Artă-Zalău începe să-și editeze propria revistă. Astfel, alături de un prestigios colegiu redacţional, directorul muzeului, Vasile Lucăcel, editează anuarul Acta Musei Porolissensis, care se află acum la numărul 39. Comitetul de redacţie, cum se numea la vremea respectivă, era format din Eugen Chirilă, redactor responsabil, Nicolae Gudea, secretar de redacţie, Vasile Lucăcel, Ioan Augustin Goia şi Ioan Chioreanu, membri.

            Odată cu trecerea în eternitate a directorului muzeului, Vasile Lucăcel, în anul 1983, în colegiul redacțional au intrat noul director, Alexandru V. Matei și Alexandru Oniț. Grigore Beldeanu este înlocuit din Comitetul de redacție cu Viorica Cirți, începând cu numărul IX/1985. Această componență va fi păstrată până în anul 1989, când din Comitetul de redacție ies reprezentanții vechiului regim. Astfel, începând cu numărul XIV-XV, în Comitetul de redacție regăsim doar specialiști în domeniul cercetării științifice: Eugen Chirilă, redactor responsabil, Nicolae Gudea, secretar de redacție, Cornel Grad, Alexandru V. Matei, Ioan Augustin Goia, membri.

În anul 1992, reputatul arheolog Eugen Chirilă trece la cele veșnice, iar etnograful Ioan Augustin Goia se transferă la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. În Comitetul de redacție au mai intrat Ioan Maria Oros, începând cu numărul XVIII și Elena Musca, începând cu numărul XIX al revistei. Colectivul redacţional se schimbă începând cu numărul XXII/1998. Din vechiul comitet mai rămân doar directorul muzeului, Alexandru V. Matei și Ioan Oros. Doru E. Goron este desemnat secretar de redacție, iar muzeografii Ioan Musca, Dănuț Pop, Marin Pop și Camelia Burghele devin membri.

            Începând cu numărul XXIII, anuarul apare alternativ, în două volume, respectiv un volum dedicat Arheologiei şi un volum cuprinzând articole și studii de Istorie medie, modernă și contemporană, Etnografie, Artă, Ştiinţele Naturii, Restaurarea şi conservarea patrimoiului. Secţiunea dedicată restaurării şi conservării va trece la volumul de arheologie, începând cu numărul XXVI, având ca reprezentant în Colegiul redacţional pe Elisabeta Marianciuc. La volumul de Arheologie, începând cu numărul XXIII, Colegiul de redacție este alcătuit din Dumitru Gheorghe Tamba, directorul instituţiei, ca redactor responsabil, Ioan Oros, secretar de redacție, Horea Pop, Ioan Bejinariu și Elena Musca, membri. La volumul de Istorie-Etnografie-Artă, în Colectivul de redacţie mai fac parte, pe lângă redactorul responsabil şi secretarul de redacţie, Ioan Musca, Marin Pop şi Camelia Burghele. Ioan Oros este desemnat secretar de redacţie pentru ambele volume. Colectivul de redacţie nu suferă modificări importante până în anul 2008, decât cea a funcţiei de redactor responsabil, prin înlocuirea lui Dumitru Gheorghe Tamba cu Elena Musca.

            Începând cu numărul XXX, revine în fruntea Colectivului de redacţie Alexandru V. Matei, iar din colectiv mai fac parte Ioan Oros – secretar de redacţie, Sanda Băcueţ-Crişan, Corina Bejinariu, Horea Pop, Marin Pop şi Emanoil Pripon – membri.

            După trecerea la cele veşnice a directorului instituţiei, Alexandru V. Matei, începând cu nr. XXXIII/2011, Colectivul de redacție are următoarea componenţă: Editor şef: Dr. Corina Bejinariu; Colectivul de redacţie: Dr. Horea Pop – redactor şef; Dr. Ioan Bejinariu – redactor responsabil; Dr. Dan Băcueţ-Crişan – secretar de redacţie; Dr. Sanda Băcueţ-Crişan, Dr. Camelia Burghele, Dr. Marin Pop şi Dr. Emanoil Pripon – membri.

            Numele revistei Acta Musei Porolissensis este inspirat din trecutul daco-roman al Sălajului, dar în paginile sale, pe lângă studii de arheologie și istorie veche, regăsim numeroase articole și studii din domeniul istoriei medii, moderne și contemporane, al istoriei culturii, etnografiei, istoria artelor și științele naturii. Lor li s-au adăugat, în ultimul timp, importante studii privind restaurarea și conservarea patrimoniului muzeal.

            Politica editorială a revistei a fost, încă de la început, de a reflecta istoria Sălajului, evenimentele și personalitățile sale marcante.

Cu ocazia unor evenimente istorice importante, anuarul muzeului a cuprins, în principal, studii şi articole referitoare la respectivele evenimente sau personalităţi marcante. Amintim aici numărul III, dedicat statului centralizat condus de Burebista, numărul XXI, cuprinzând studii şi articole prezentate la Congresul Internaţional al Limesului Roman, care a avut loc la Zalău, în anul 1997, două numere dedicate lui Simion Bărnuţiu (XXII/1998 şi XXX/2008), Iuliu Maniu (XVII/1993 şi XXVII/2005), Mihai Viteazul (XXIV/2002), Colectivizării forţate a agriculturii (XXV/2003 şi XXXI-XXXII/2009-2010), 200 de ani de la înfiinţarea Vicariatului Silvaniei (XXXIV/2012).

Încă de la începutul apariţiei sale anuarul s-a bucurat de sprijinul intelectualilor sălăjeni precum Leontin Ghergariu, Graţian C. Mărcuş, Paul Abrudan sau Valentin Dărăban. Lor li s-au adăugat colegii de la arhive: Ernest Wagner, Ionel Penea, Doru E. Goron, Elisabeta Moroti, Dănuţ Pop, Mihaela şi Călin Sabou, profesorii  Ioan Ciocian, Gheorghe şi Solica Şişeştean, Eugen Crihan etc.

De-a lungul timpului, în paginile anuarului au publicat studii şi articole reputaţi istorici. Dintre arheologi îi amintim aici pe Radu Ardevan, Doina Benea, Sever Dumitraşcu, Gheorghe Lazarovici, Nicolae Chidioşan, Ion Horaţiu Crişan, Dan Isac, Kacso Carol, Kalman Zoia, Sorin Cociş, Ioan Stanciu, Călin Cosma, Andrei Adrian Rusu, Aurel Rustoiu etc.

La secţiunea de istorie medie, modernă şi contemporană îi amintim pe Ioan Aurel Pop, actualul președinte al Academiei Române, Octavian Onisifor Ghibu, Camil Mureşan, Nicolae Edroiu, Stelian Mândruţ, Vasile Ciubăncan, Valer Hossu, Octavian Tătar, Gelu Neamţu, Liviu Botezan, Gabriel Vasiliu, Onufrie Vinţeler, Ioachim Lazăr, Gheorghe Şora, Vasile Lechinţan, Voichiţa Biţu, Constantin Stan, Nicolae Bulat (Republica Moldova), Serghei Hacman (Bucovina-Ucraina), Dumitru Şandru, Gheorghe Onişoru, Miodrag Milin, Alexandru Duţu, Virgil Pană, Ion Zainea, Gabriel Moisa etc.

Dintre reputaţii etnografi, sociologi, specialişti în istoria demografică şi a mentalităţilor care au publicat în anuarul Acta Musei Porolissensis îi amintim aici pe Ioan Toşa, Pamfil Bilţiu, Ioan Drăgoescu, Ioan şi Sorina Bolovan, Mihai Dăncuş, Agata Chifor etc.           

            Lor li se adaugă, desigur, contribuţiile ştiinţifice ale muzeografilor şi cercetătorilor ştiinţifici din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă-Zalău.

            După anul 1989, datorită tranziţiei şi crizei economice, tipărirea anuarului muzeului s-a făcut în condiţii financiare tot mai dificile. Cu toate acestea revista a apărut aproape în fiecare an, doar 3 numere s-au editat la 2 ani – (XIV-XV/1990-1991, XXVIII-XXIX/2006-2007, XXXI-XXXIII/2009-2010).

            În ultimii ani, revista a intrat într-un proces de reacreditare, iar din 2012 a fost introdusă de Consiliul Național al Cercetării Științifice în categoria B – reviste cu un grad ridicat de impact în domeniu, unde se regăsesc puține anuare ale muzeelor din țară.

            Numărul XXXIX al revistei, pe care îl lansăm zilele acestea, este dedicat colegului nostru Ioan Oros. El cuprinde un număr de 35 articole științifice, aparținând domeniilor Istorie modernă și contemporană, etnografie, carte veche și pedagogie muzeală, semnate de specialiști renumiți din întreaga țară.

 

Dr. Marin Pop

 

Add Your Comment

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău © 2020. All Rights Reserved
Politica de confidențialitate