Homepage / Expoziții / Expoziția ”DRUMUL SĂRII – DRUMUL ȚĂRII” II
VACANȚA la MUZEU 2019 Porolissum Fest – ,,Urzeala provinciei Dacia” Summitul Industriei Binelui Trecut şi prezent în arhitectură, habitat şi locuire rurală pe Valea Almaşului Cetăți, castele și conace din județul Sălaj. Povestea unei încăperi ,,N-a fost războiul nostru” – o altfel de istorie a Primului Război Mondial Teatru – ,,N-a fost războiul nostru” Noaptea Europeană a Muzeelor – 18 mai 2019 Cercetări arheologice în zona ”Porții Meseșene” PAȘTILE DOMNULUI, PAȘTILE Istorii Alternative în România Istoria ,,istoriei din cutie” Universul păpușilor – între joc și marcă identitară Un muzeu pentru toți: ,,Arată că ești rar. Arată că-ți pasă” Proiecție de film: ,,Aferim!” Oferta educațională a Muzeului Județean de Istorie și Artă – Zalău pentru anul 2019 Ce putem citi în noul număr al Acta Mvsei Porolissensis IOAN OROS. IN HONOREM Revista Acta Musei Porolissensis – la numărul XXXIX Retrospectiva ,,România Centenar” Expoziţia Dealul Melcilor la Stana Autobuzul Centenar la stația terminus Lansarea Platformei de Creație și Educație prin Artă – Artiști la Muzeu Știință și etnicitate Sărbători fericite! Dacă e vineri … sunt activități educaționale la Muzeu ,,100 de ani de cercetări arheologice în Sălaj (1918 – 2018)” Volum dedicat memoriei a 52 de personalităţi sălăjene din generaţia Marii Uniri LIMES FORUM VII 1 Decembrie LAKÓCA – LĂCĂUŢI Centenar călător – Bocșa Expoziția ”DRUMUL SĂRII – DRUMUL ȚĂRII” II Expoziția ”Drumul sării. Drumul Țării” Centenar Călător – Jibou Centenar călător – Șimleu Silvaniei Magia toamnei Noaptea Cercetătorilor Europeni Congresul internațional al Asociației Rei Cretariae Romanae Fautores Centenar Călător Arhitectura tradițională pe Valea Almașului Dacă e septembrie e despre patrimoniu Cercetare arheologică la castrul auxiliar de la Brusturi Tezaure monetare medievale și premoderne descoperite pe teritoriul orașului Zalău Jac – Dealul Cămnin Pentru că… Mai este 1 zi… Ateliere de vară, la Muzeu…. DESPRE ZESTREA FETEI ȘI SÂNZIENE, LA MUZEU Arheologia tehnicilor medicale Asociația Culturală Enciclopedia Dacică, Nimfele Daciei și Asociaţia Culturală Omnis Barbaria Asociația Culturală Tomis, Asociația Historia Renascita și Asociația Amicii Muzeului VIRTVS ANTIQUA, CASTRUM NOVIS și VULTURII DIN ȚARA CĂLATEI Vino și bate ”La porțile de fier ale Daciei” E vremea pentru Porolissum Fest- Festivalul roman Zalău Porolissum A fost o noapte….dar ce noapte! NOAPTEA EUROPEANĂ A MUZEELOR Expoziţia personală SZÉKELY GÉZA la „Primăvara poeziei” Cronică de familie în vremuri de război Activități educaționale A fost COOL SĂ FII COOL-T NAŢIONALISM ÎN ARTELE PLASTICE DIN ROMÂNIA DUPĂ 1918 ROMÂNIA CENTENAR Cool să fii cool-t CLIO HIGH TECH Oferta educaţională MJIAZ 2018 ARHITECTURA TRADIȚIONALĂ PE VALEA SOMEȘULUI O nouă expoziție, pe cât de inedită pe atât de interesantă Expoziţia MuzeOM Știința face spectacol la Noaptea Cercetătorilor Simpozion de creaţie artistică de la Jebucu Simpozionul de creație artistic-plastică de la Stana 2017 Comunicat de presă ”Prin cenușa imperiului” Amintiri dintr-o vacanță frumoasă… Vacanța la muzeu ! Șantierul arheologic Jac ”Cămnin” Comunicat Porolissum Fest 2017 Porolissum Fest 2017 Lista câștigătorilor biletelor gratuite de intrare în Muzeu 10 pentru Muzeu si Porolissum. Portret de eveniment Asediul nocturn al populațiilor barbare cu săgeți și proiectile incendiare la Porolissum Fest 2017 Vacanța la Muzeu De ce merită să vii la Porolissum Fest? O nouă ediție Porolissum Fest Cum a fost la Noaptea muzeelor? Daruri către zei! Ne pregătim de „Noaptea muzeelor” POVESTEA LUTULUI S-a vernisat expoziția Oala de sarmale a bunicii… Oala de sarmale a bunicii… Premia Musei E cool să fii cool-t! Competiția liceelor. Noi despre noi Ziua Națională a României sărbătorită la muzeu Simpozion aniversar Noaptea cercetătorilor 2016 Activitate educaţională Activitate cercetășească Cărticica poveştilor muzeului Raport

Expoziția ”DRUMUL SĂRII – DRUMUL ȚĂRII” II

Inventarul expoziției  acoperă un interval lung de timp, de peste patru milenii începând cu a doua jumătate a mileniului IV î. Hrs. și până în secolul al XVIII-lea al erei creștine. Probabil cele mai spectaculoase artefacte sunt cele care au fost descoperite în exploatarea preistorică a sării din zona Băilor Figa, lângă Beclean, jud. Bistrița – Năsăud. Este vorba despre dispozitive și unelte din lemn utilizate în procesul extragerii sării și care datorită salinității foarte ridicate a solului s-au conservat vreme de milenii. Cercetările arheologice realizate începând cu anul 2005 până în prezent la exploatarea preistorică de sare de la Băile Figa au fost coordonate de către arheologii dr. V. Kavruk (România) și dr. A. Harding (M. Britanie) cu aportul unor specialiști din alte domenii: geologi, geofizicieni, biologi, conservatori, etnologi, specialiști în dendrocronologie, etc. Acestea au oferit adevărata dimensiune a unei ocupații, care cel puțin în intervalul 1600 î. Hrs. – 800 î. Hrs. a cunoscut apogeul, furnizând, cu siguranță, sare pentru vaste spații ale Europei centrale lipsită de această resursă.

Conservarea lemnului în foarte bune condiții a permis obținerea prin metode fizico-chimice a unor date foarte bune referitoare la intervalul de timp în care această sursă a fost exploatată. Au fost realizate datări pe baza izotopului C14 completate de datare prin metoda dendrocronologiei. Cele mai vechi dovezi de exploatare se plasează în jur de 3200 ani î. Hrs.- până prin jurul anului 2000 î. Hrs., însă ”vârful” exploatării la o scară ”industrială” durează circa 800 de ani între 1600 – 800 î. Hrs. Un alt interval de exploatare a sursei de sare de la Băile Figa se plasează între anii cca. 400 – 180 î. Hrs.

Tehnicile de exploatare preistorică a sării din această sursă au diferit de la o perioadă la alta. Bunăoară, în perioada de apogeu a exploatării din mileniul II î. Hrs. / începutul mileniului I î. Hrs. s-au folosit tehnica ”havării”, ceea ce presupunea perforarea masivului de sare gemă cu ajutorul unor jet-uri de apă ce curgeau prin orificiile unor troace confecționate din trunchiuri de copac. În găurile astfel obținute erau introduse icuri de lemn care, lovite cu baroase din piatră sau lemn provocau fisuri largi în masivul de sare. Aceste dispozitive puteau servi în paralel și la procesarea apei sărate. În perioada dacică (sec. IV – II î. Hrs.) s-a recurs însă la mineritul sării prin intermediul unor puțuri.

O parte dintre aceste dispozitive și unelte care s-au conservat mii de ani în mediul salin după abandonarea lor de către cei care le-au utilizat pot fi văzute în această expoziție.  

Post a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

X